Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
III. Etnografie
7 CONTRIBUŢII ALE CERCETĂRII ETNOGRAFICE MUREŞENE 557 grafie se ocupau filologi, geografi, sociologi, economişti, arheologi, profesori, învăţători ş.a., toţi acei care prin activitatea lor veneau în contact cu ţărănimea. Astfel, spre exemplu, economistul Aurel Gociman în lucrarea sa de doctorat intitulată „Industria şi comerţul lemnului în Bazinul Mureşului superior“15, descrie uneltele folosite în pădurărit, mijloacele de transport a materialului lemnos şi plutăritul pe Mureş, dînd o mulţime de date etnografice, culese din satele de la poalele Călimanilor şi Gurghiului. La fel geograful Laurian Someşan în lucrările: „Viaţa pastorală în Munţii Călimani“16 şi „Viaţa umană în regiunea Munţilor Călimani“17, face o descriere a modului de viaţă, a ocupaţiilor, în special a păstoritului locuitorilor munteni din această parte a ţinutului, relevînd o serie de date etnografice cu privire la locuinţă, tipurile de stîni, obiectele pastorale, culesul fructelor de pădure ş.a. El afirmă că „Versantele repezi, umbrite şi stîncoase nu permit decît în cazuri excepţionale cultura cerealelor. Abia ovăzul, secara şi cartoful pot înfrunta toate piedicile ce li se pun într-un asemenea mediu fizic şi climateric.“18 Acestea au* determinat populaţia locală să se ocupe cu creşterea animalelor, culesul fructelor şi pădurăritul. Apoi arată că „Locuinţele sínt din lemn, acoperite cu şindrile iar mai recent din cărămidă acoperite cu ţiglă. Văruirea pereţilor se obişnuieşte mai mult pentru decor.“19 Descrie tipologia locuinţelor din zonă clasificîndu-le în: case cu o sin- -s gură încăpere, case cu tindă, case cu tindă şi cămară, case cu cuptor în tindă. Dintre acestea, spune el, „Casa cu tindă este tipul de casă caracteristic oieritului. In secolele trecute a fost cel mai răspîndit tip de casă în regiunea Călimanilor.“20 De asemenea face o descriere a diferitelor tipuri de gospodării din zonă. „Planul sumar al gospodăriei agricolepastorale — arată el — are trei aspecte: puicul, şura şi grajdul în prelungirea casei. Acesta pare a fi cel mai vechi tip de gospodărie.“21 Referitor la îmbrăcăminte afirmă că: „Varietatea pieselor de îmbrăcăminte, _ nu se datoreşte numai condiţiilor climaterice cu mari diferenţe de temperatură dintre anotimpuri, ci şi diverselor ocupaţiuni legate pe de o 15 Gociman Aurel, Industria şi comerţul lemnului in Bazinul Mureşului Superior, Cluj, 1929. 16 Someşan Laurian, Viaţa pastorală în Munţii Călimani, în Buletinul societăţii regale române de geografie, tomul LII, 1933. 17 Someşan Laurian, Viaţa umană în regiunea Munţilor Călimani, Cluj, 1936. 18 Idem. 19 Idem. 20 Idem. 21 Idem.
