Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
III. Etnografie
5 CONTRIBUŢII ALE CERCETĂRII ETNOGRAFICE MUREŞENE 555 Credem că cea mai reprezentativă figură în domeniul etnografiei maghiare mureşene din această perioadă a fost Harmath Lujza care a cules o mulţime de obiceiuri populare maghiare din satele de pe Valea Nirajului. Unele dintre acestea au fost publicate în lucrarea „Nyárád menti székely népszokások“12 în care povesteşte despre clăci şi şezători, despre obiceiurile generate de sărbătorile anuale: Crăciunul, Anul Nou, Vinerea ^ mare, Pomul de Paşti, Regele Rusaliilor, Feciorul de jude, Despre înmormîntări ş.a. In ele desluşim talentul povestitoarei prezentînd în mod autentic obiceiurile, aşa cum le-a cunoscut de la ţăranii în mijlocul cărora a trăit, fără să facă însă comentarii ştiinţifice pe marginea materialului cules. De cultura populară germană s-au ocupat intelectualii saşi sighişoreni Fr. W. Schuster, J. Haltrich, Fr. Müller, Georg Schuller şi J. Mätz. Ultimii doi s-au ocupat în special de etnografie: Mätz de obiceiurile de nuntă, iar Schuller de obiceiurile ocazionate de moarte şi înmormîntare. Desăvîrşirea statului naţional român, moment crucial în istoria zbuciumată a românilor transilvăneni, a deschis un cîmp larg spre cultură intelectualităţii, dornică să-şi pună în valoare întreaga sa capacitate în interesul naţiunii române, în interesul acelora care la 1 Decembrie 1918 — au votat într-un glas Unirea. S-a format în aceste condiţii un curent nou de „luminare a satelor“, de ridicare a nivelului de cultură al ţă- 1 rănimii, curent propovăduit şi susţinut de către ASTRA, tribuna de răspîndire a culturii româneşti în Transilvania. In acelaşi timp s-a produs şi un proces invers de descoperire şi valorificare a nesecatului j tezaur popular de cultură materială şi spirituală, izvor permanent de inspiraţie pentru marii creatori. Paralel cu acţiunea de culegere a folclorului s-a desfăşurat şi o acţiune de adunare a vestigiilor etnografice. Un rol important în valorificarea artei populare şi a etnografiei mureşene l-a avut Despărţămîntul ASTRA cu sediul în oraşul Reghin înfiinţat la 3—14 aprilie 1874, care în ansamblul acţiunilor de culturalizare a ţărănimii şi-a propus şi realizat frumoase spectacole folclorice, denumite „Conducturi etnografice“, în cadrul cărora îşi avea locul de cinste parada portului popular. Este demn de menţionat „Conductul etnografic“, organizat cu prilejul adunării generale a „Asociaţiunii“, ţinută la Reghin la 29—30 august 1925. Acesta cuprindea: 12 Harmath Luiza. Nyárád menti székely népszokások, ín Ethnographia nr. 10/ 1889.
