Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
7 NECROPOLA DE LA BÂIŢA 55 bună, culoare brun-negricioasă (dimensiuni: diam. max. = 18 cm, î.= = 19,6 cm). Strachină invazată cu patru butoni (pl. XXIII/9). Pastă cu nisip, ardere bună, culoare gălbuie-brună (dimensiuni: diam. max. = 23,6 cm, î. = 10,2 cm). Verigă de fier (pl. XXIII/10) puternic oxidată. Se afla la extremitatea nordică a grămezii de resturi cinerare. Lingă vase e-au aflat oase din ofrandă: metacarpiene de cîine sau lup şi fragmente de oase de pasăre mare. Mormînt de femeie (?). Mormîntul nr. 10 (pl. XVl/b). Incineraţie. Adîncimea de depunere 0,74 m. Groapă aproximativ patrulateră (1,96x1,23 m) cu colţurile rotunjite, orientată VNV-ESE. Resturile cinerare depuse într-o grămadă în jumătatea de VNV a gropii. Inventarul. Intre latura de SV a gropii şi resturile cinerare erau depuse vasele de lut. Vas bitronconic cu gît înalt, cu patru proeminenţe dispuse pe diametrul maxim (pl. XXIV/9). Pastă cu nisip, ardere bună, culoare neagră cu luciu (dimensiuni: diam. max. = 21,3 cm, diam. gurii = = 20 cm, î. = 29 cm). Cană bitronconică cu toartă supraînălţată (pl. XXIV/10) din pastă cu nisip, bine arsă, de culoare brună (dimensiuni: diam. max.=7,8 cm, î. 6,5 cm). Ceaşcă cu toartă supraînălţată, avînd o formă aparte (pl. XXIV/11). Corpul ceştii este ornamentat cu un brîu de alveole dispuse pe diametrul maxim, toarta e prevăzută cu un buton aplatizat, iar fundul este concav. Pastă şi ardere foarte bună. culoare neagră cu luciu. S-a aflat în vasul bitronconic (dimensiuni: diam. gurii = = 10 cm, î. = 5 cm). Pe sol, lingă cana bitronconică, s-a aflat un cuţitaş curb din fier (pl. XXIV/8; lungimea= 10,3 cm). La extremitatea de ESE a grămezii cu rămăşiţele cinerare s-au aflat fragmente trecute prin foc — în bună parte topite şi deformate — ale unei aplici de tolbă — gorythos — (pl. XXIV/1—3), de acelaşi tip eu cea aflată în mormîntul nr. 7 (pl. XXII). Alte trei bucăţi de bronz, deformate prin ardere, par să provină de la 3 săgeţi (pl. XXIV/4—6). In acelaşi loc s-a găsit şi un fragment dintr-o verigă plată de fier (pl. XXIV/7). Pe partea opusă vaselor, între peretele de NE al gropii şi resturile cinerare, era depus un akinakes de fier cu antene (pl. XXV/1) şi o lance de fier (pl. XXV/3). Lama pumnalului e uşor curbată şi are un singur tăiş. Vîrful lamei e introdus într-o teacă de fier (pl. XXV/1—2). Garda, executată din două plăci cvasi-circulare, cu lobii orientaţi spre lamă, redă într-o formă hibridă gărzile cordiforme caracteristice pumnalelor scitice. Cele două plăci ale gărzii au fost fixate de pumnal prin cioeănire la cald. Minerul, străbătut longitudinal pe ambele feţe de un şanţ, se termină printr-un bolţ de care e fixat corpul antenelor prin nituire. Antenele au capetele
