Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
DIN ACTIVITATEA „FRONTULUI PLUGARILOR“ ÎN FOSTUL JUDEŢ MUREŞ-TURDA ÎN PERIOADA 1944—1947 IO AN POP Organizaţia democratică Frontul plugarilor a luat fiinţă — aşa după cum se ştie — la 8 ianuarie 19331, pe meleagurile Zărandului şi ale Hunedoarei, de unde s-au pornit de atâtea ori în decursul istoriei patriei noastre furtunile dreptăţii iobagilor. „In condiţiile accentuării procesului de diferenţiere economică a ţărănimii — se arată în Programul P.C.R. —, de sărăcie a ţăranilor cu pămînt puţin în favoarea moşierilor şi chiaburilor, se intensifică mişcările sociale la sate împotriva politicii claselor guvernante. Cea mai proeminentă este răscoala ţăranilor români şi maghiari din Valea Gihimeşului. în acest timp se crează Frontul plugarilor, organizaţie democratică a ţărănimii, punîndu-se bazele alianţei organizate între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, în lupta pentru interesele celor ce muncesc, pentru o politică democratică“.2 Astfel, încă de la întemeierea sa, această organizaţie a desfăşurat o intensă activitate pentru apărarea intereselor ţărănimii muncitoare, luptînd în acelaşi timp împotriva fascismului care ameninţa pacea şi libertatea popoarelor. în acest scop, ea a colaborat cu Partidul Comunist Român, sub conducerea căruia şi-a desfăşurat activitatea, precum şi cu alte organizaţii democratice. Un exemplu în acest sens îl constituie acordul de la Băcia, încheiat între Frontul plugarilor şi MADOSZ la 24 septembrie 1935,3 în scopul unirii forţelor în lupta pentru apărarea intereselor maselor muncitoare şi împotriva fascismului. Salutînd încheierea acestui acord, 1 Cf. Gh. I. Ioniţă şi Gh. Ţutui, Frontul plugarilor (1933—1953), Bucureşti, 1970, p. 16. 2 Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, Editura politică, Bucureşti, 1975, p. 42. 3 Cf. Gh. I. Ioniţă, încheierea acordului de la Ţebea (1935), moment important în lupta P.C.R. pentru crearea Frontului Popular Antifascist, în Sargeţia, IV, 1966, p. 203. 34: