Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
520 PETRE BUNTA 14 drumarea P.C.R. Uniunea Populară Maghiară ia desfăşurat o largă activitate politică în rîndurile populaţiei maghiare din ţară, mobilizînd-o la luptă revoluţionară, alături de poporul român. MADOSZ-ul preciza foarte explicit poziţia naţionalităţii maghiare faţă de problemele fundamentale ale ţării. „Noi, ungurii din România — se sublinia într-una din hotărî rile acestei organizaţii — nu putem despărţi pentru nici un moment soarta noastră de soarta fraţilor noştri români. Uniunea pe ţară a muncitorilor unguri din România a fost şi în trecut adeptă neclintită a conlucrării paşnice între cele două popoare. A trăit strîns legat de urmaşii lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ea cere acum să strîngă şi mai mult această legătură în spiritul lui Budai Nagy Antal şi al lui Gheorghe Doja“26. In afară de aceste organizaţii democratice, sub îndrumarea şi cu ajutorul P.C.R. în prima etapă a revoluţiei populare mai activau şi alte organizaţii democratice, ca: U.F.D.R., Organizaţia micilor meseriaşi, Organizaţia comercianţilor, Asociaţia pentru strîngerea legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS) etc., care aveau şi ele importanţă în organizarea şi mobilizarea maselor largi populare în procesul desăvîrşirii transformărilor cu caracter burghezo-democratic. Desfăşurarea activităţii organizaţiilor de masă, sub conducerea P.C.R., în care recunoşteau forţa politică de avangardă a luptelor revoluţionare, a asigurat orientarea lor pe linia revoluţiei populare. In scopul închegării tuturor acestor forţe, P.C.R. a propus unirea forţelor politice antifasciste şi democratice, a tuturor partidelor şi organizaţiilor politice din ţară, într-un front unic naţional-democratic, pe baza unui program corespunzător cerinţelor şi nevoilor maselor populare în etapa respectivă a revoluţiei. La 6 septembrie 1944 a avut loc şedinţa de constituire, în condiţii legale, a Grupului Patriotic Antihitlerist, format din partidele şi organizaţiile politice care constituiseră în timpul luptei împotriva dictaturii militaro-fasciste Frontul Patriotic Antihitlerist. In protocolul încheiat cu acest prilej se preciza că forţele politice componente ale Grupului se angajează să lupte pentru desăvîrşirea operei începute prin insurecţia armată antifascistă şi se expunea programul pentru a cărui realizare milita Grupul Patriotic Antihitlerist: ducerea războiului antifascist, eliberarea părţii de nord a Transilvaniei, asigurarea drepturilor cetăţeneşti şi a libertăţilor democratice, stîrpirea fascismului etc.27. 26 Scînteia, din 8 octombrie 1944. 27 România Liberă, din 9 septembrie 1944.
