Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
7 LUPTA P.C.R. PENTRU CONCENTRAREA FORŢELOR DEMOCRATICE 513 întregii muncitorimi vă cheamă la luptă Partidul Comunist“7 şi „Unitatea clasei muncitoare formează baza unităţii întregului popor. Numai prin această unitate vom asigura pacea, reconstrucţia şi democratizarea ţării . . ,“8 chemau întreaga clasă muncitoare, masele populare, la unire intr-un singur front de luptă. La jindul său, P.S.D., referindu-se la însemnătatea frontului unic pentru lupta revoluţionară a poporului, sublinia că F.U.M. reprezintă „primul pas hotărîtor spre unitatea organică a clasei muncitoare din România“9. In problemele principale cele două partide se situau pe poziţii unitare. Toate încercările forţelor reacţionare de a sparge din nou unitatea clasei muncitoare s-au lovit de rezistenţa comună a comuniştilor şi a social-democraţilor, ceea ce a asigurat exercitarea rolului de hegemon al proletariatului în procesul revoluţionar. In fabrici şi întreprinderi au luat fiinţă comitete ale F.U.M. care sprijineau toate acţiunile muncitorilor, întărind prestigiul şi autoritatea comitetelor de întreprindere. Toate problemele pe care aceste comitete voiau să le ridice în faţa muncitorilor şi asupra cărora existau anumite divergenţe între cei doi factori ai F.U.M. din fabrică sau întreprindere, se discutau înainte, ajungîndu-se la o poziţie comună, astfel incit comitetul de întreprindere apărea în faţa muncitorilor cu unitate de vederi. Organele de front unic coordonau acţiunile clasei muncitoare atît pe tărîmul activităţii politice, cit şi pe tărîmul mişcării sindicale. Desigur că frontul unic nu desfăşura peste tot, în toate unităţile economice, o activitate lipsită de greutăţi şi greşeli; în unele locuri acţiunile F.U.M. erau tulburate în primul rînd de manevrele sabotoare ale elementelor social-democratice de dreapta. Pe lingă aceasta, în unele cazuri ideea frontului unic n-a fost bine înţeleasă nici de către comunişti şi în aplicarea ei se făceau şi unele greşeli. Se mai întîmpla ca în unele locuri, cu ocazia anumitor acţiuni, comuniştii să nu consimtă a colabora cu social-democraţii, să manifeste neîncredere în aceştia. Aceste greutăţi şi greşeli inerente situaţiei de atunci au fost învinse rînd pe rînd prin munca perseverentă a comuniştilor şi a social-democraţilor, Frontul Unic Muncitoresc întărindu-se cu fiecare zi tot mai mult. Dintre acţiunile iniţiate de Partidul Comunist Român pe linia colaborării cu Partidul Social-Democrat în cadrul F.U.M., acţiuni menite să 7 Manifest, Pentru unitatea întregii muncitorimi..., în Muzeul de istorie al Transilvaniei, nr. inv. IN 20724. 8 Manifest, Unitatea clasei muncitoare...., în loc. cit., nr. inv. IN 20675. 9 Románia Liberă, din 8 septembrie 1944. 33 — Marisia voi. VI.
