Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

II. Istorie

502 LIVIU MOLDOVAN 14 cietăţii şi cu deosebire a muzeului, care au rămas toate sub îngrijirea şi manipu­larea dlui A. Filimon în calitate de secretar al societăţii şi custode al muzeului de sub directa sa conducere. 3. — Dl. Aurel Filimon, cu scrisoarea-i din 15 ianuarie 1926 din iniţiativa proprie, a convocat pe ziua de 20 ianuarie 1926 şedinţa comitetului, fără a statori ordinea de zi pentru acea şedinţă, despre care am luat1 cunoştinţă numai la finea şedinţei, prezidată de către dl. Dr. Eremia ca preşedinte adhoc şi delegatul consi­liului orăşenesc Tg.-Mureş, la a cărui îndemn şi concurs a convocat şedinţa aceasta. Scopul acestei şedinţe după cum s-a constatat, a fost predarea şi trecerea muzeului în proprietatea oraşului. /:vezi notele de pe acest convocator:/. 4. — Un alt moment însemnat în viaţa acestei societăţi îl formează săpătu­rile efectuate din partea dlui A. Filimon în comuna Crăciuneşti în decursul verii anului 1927, despre aceasta dsa singur poate să dea seama adică despre mijloacele materiale şi concursul oficial sau particular obţinut, precum şi despre rezultatele avute în această întreprindere. 5. — Societatea neputînd dezvolta o activitate mai intensă şi sistematică în lipsa mijloacelor de bani, semnatul mi-am ţinut de datorinţă în consiliul jud. Mu­reş, ţinută la 1 martie 1927, a solicita consiliului ca să primească în bugetul său un ajutor permanent, deocamdată de lei 20 000, — şi totodată să decidă după ho­­tărîrea ce o va aduce comitetul resp. adunarea generală a societăţii ist. etnogr. şi arheologie ca muzeul care după statutele aprobate poartă numele de „Muzeul jude­ţean din Tg.-Mureş“, să treacă în proprietatea judeţului şi să fie aşezat în edificiul prefecturii. Consiliul judeţean votînd ajutorul cerut sub p. 23 a hotărîrii luate şi art. 109 din bugetul primit şi aprobat, a primit în principiu şi propunerea în ches­tia muzeului, care însă nu s-a executat. De asemenea şi consiliul orăşenesc a pri­mit în bugetul anului 1927 suma de lei 30 000. Aceste sume ridicîndu-se, începînd cu data de 2 decembrie 1927 s-au depus la banca Albina din loc. cu libelul nr. 3006, apoi cu alt libel nou. Activitatea societăţii din acest an a fost în parte stînje­­nită în urma faptului că pe lîngă toate convocatoarele emanate din partea sub­semnatului — ca vice-preşedinte ,şi dl. A. Filimon ca secretar, nu s-a putut ţinea şedinţa nici a comitetului şi nici cea generală în chestia muzeului şi reconstituirea comitetului. 6. — In anul 1928, societatea, deşi nu s-a putut reconstitui comitetul pînă la 4 iulie 1928, totuşi de la începutul anului luîndu-se măsurile necesare, s-au obţi­nut unele îmbucurătoare rezultate şi anume: a). Printr-o rugare de datul 7 martie 1928, nr. 5 semnată de către E. Cîmpeanu ca vicepreşedinte şi A. Filimon ca secretar s-a rugat comandantul diviziei XX din loc. ca să intervină la ministerul de război, pentru a pune la dispoziţia societăţii noastre ajutorul militar pentru începerea săpăturilor arheologice de la Cristeşti. Această cererea în urma intervenirii binevoitoare a dlui comandant general dl. Popescu din loc. şi Dănilă Pop din Cluj s-a rezolvat favorabil. De asemenea a avut succes şi cererea noastră sprijinită de către dl. subprefect Petru Roşea, îndreptată către toate fabricile de cherestea din valea Mureşului, care ne-au pus la dispoziţie gratuit materialul lemnos în valoare de lei 20 000—30 000 pentru construirea bă­­răcii noastre la îndeplinirea acestor săpături. S-au ivit însă şi unele momente în­grijorătoare referitor la dreptul de proprietate a muzeului nostru, contestat din partea primăriei oraşului, parte din partea ministerului cultelor, fostul ministru

Next

/
Thumbnails
Contents