Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
474 GHEORGHEIANCU 30 la unele din ele discutîndu-se şi situaţia bonurilor pentru Împrumutul lansat de fosta monarhie, pe care le posedau foarte mulţi ţărani144. Intr-un raport din 10 aprilie 1919 al prefecturii judeţului Cojocna către Resortul finanţelor se sublinia că una din cauzele pentru care .. subscrierea ce este în curgere nici pe departe nu atinge rezultatul dorit“ erau tocmai sumele de bani date de ţărani la împrumutul de stat al fostei monarhii, Sugerîndu-se ca, cel puţin parţial, ţăranii să poată subscrie şi cu asemenea bonuri. „Al doilea motiv şi mai greu -—• indicat de raport — este că timpul subscripţiei coincide cu timpul de cea mai adîneă amărăciune a populaţiei ce produce rechiziţionarea de vite145. După ce, la un moment dat, se amintea că subscrierea se încheia la 6 aprilie 1919146, termenul s-a prelungit pînă la 27 aprilie 1919147. împrumutul naţional emis prin Consiliul Dirigent, chiar dacă nu s-a soldat cu rezultate deosebite, a constituit totuşi cu siguranţă un sprijin financiar pentru Consiliul Dirigent în conducerea afacerilor publice din Transilvania148. în aprecierile globale care se fac asupra lui nu trebuie omis nici faptul că subscrierile s-au făcut doar pe teritoriul celor 15 judeţe aflate în acel moment sub controlul efectiv al Consiliului Dirigent şi nu pe întreg cuprinsul Transilvaniei. O importantă sursă de venituri pentru stat o constituiau impozitele149. Condiţiile deosebite în care Consiliul Dirigent şi-a început activitatea făcea ca încasarea lor să fie indispensabilă operei de reorganizare administrativă a Transilvaniei. De aceea, s-au făcut repetate apeluri pentru plata cît mai grabnică a tuturor datoriilor mai vechi sau mai noi pe care cetăţenii le aveau faţă de stat. La 29 ianuarie 1919, prefectul 144 Vezi ex.. de consfătuiri în plasele Sărmaş, Mociu, în plasa centrală Cluj. Ibidem. 145. Ibidem. 146 „Unirea“, nr. 70 din aprilie 1919. 147 „Gazeta Oficială“, nr. 24—25, Anunţul nr. 3279 din 14 aprilie 1919 al R. finanţelor. 148 Suma totală a împrumutului: 100 milioane cor. V. C. Osvadă, op. cit., p. 47; R. Boilă, op. cit., p. 98; 175 mii. „Patria“, nr. 101 din 13 mai 1920; 200 mii. „Renaşterea Română“, nr. 217 din 17 octombrie 1919. Banca „Albina“ a subscris 2 mii. cor., Banca Generală de Asigurare din Sibiu 500 000 cor. „Renaşterea Română“, nr. 35 din 27 februarie/2 martie 1919, ca şi „Someşana“ din Dej, „Patria“, nr. 10 din 13/26 februarie 1919. în 5 plase din judeţul Cojocna s-au subscris 1,5 mii. cor. (plasa Cojocna, 120 000 cor., plasa Sărmaş 70 000 cor.). Arh. Stat Cluj-Napoca, fond cit., act. 722/1919; Vezi şi D. Rottman, Cauzele probabile ale nereuşitei împrumutului Unirii, „Analele băncilor din România“, nr. 2 din august 1919, pp. 50—59. Pentru plătirea primului cupon al împrumutului „Renaşterea Română“, nr. 154 din 30 iulie 1919. иэ vezi felurile de impozite. Emanoil Peteanu, op. cit., p. 65; I. N. Angelescu, Finanţele publice ale României în ultimii 20 de ani. Bucureşti, 1930, p. 65.
