Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
458 GHEORGHE IANCU 14 'numărul ştampilelor — în total s-au confecţionat 399 ştampile — s-a dovedit a fi prea mic în raport cu cantităţile de bancnote prezentate62. Printr-o instrucţiune confidenţială s-a dispus ca pentru cazurile bine motivate ştampilarea să se continue şi după această dată63. In prima etapă a ştampilării (10 iunie—18 iulie) — fiindcă vom vedea că sínt mai ■multe etape — s-au ştampilat, după informaţiile furnizate de Ion Lapedatu, 2 711 000 000 cor.64. Intrucît multiplii factori — reticenţa populaţiei, starea grea a mijloacelor de comunicaţie ■—- au făcut ca nu toate bancnotele să fie ştampilate în intervalul amintit, rămînînd astfel în posesia cetăţenilor încă multe bancnote neştampilate, care nu mai aveau putere de circulaţie, s-a stabilit un nou interval pentru ştampilare (28 iulie—28 august 1919). în această fază, bancnotele se puteau aduna doar prin băncile din locurile unde au funcţionat Comisii de ştampilare şi se ştampilau într-un singur loc, la Sibiu, pereepîndu-se o taxă de ştampilare de 2°/o65. După aceleaşi surse, în această etapă s-au ştampilat 216 milioane coroane66. In cele două etape, ştampilarea nu s-a putut efectua pe întreg teritoriul unit cu România, din cauza menţinerii liniei demarcaţionale, Banatul rămînînd în afara acţiunii. După retragerea trupelor franceze şi instalarea autorităţilor româneşti, s-au făcut pregătirile necesare ştampilării bancnotelor de coroane care circulau pe acel teritoriu. Pentru Banat s-au stabilit, de la început, două intervale pentru ştampilarea bancnotelor de coroane rămase neştampilate sau ştampilate de autorităţile sîrbeşti şi anume între 10—20 octombrie şi 20—25 octombrie 1919, fixîndu-se pentru primul o taxă de 1%, iar pentru al doilea de 2o/0. Bancnotele de 10, 20, 50, 100, 1000 şi 10 000 cor. se adunau prin bănci şi se ştampilau prin comisii speciale, care funcţionau la Lugoj, Timişoara, Lipova, Caransebeş, 62 „Avînd în vedere marea aglomerare de bani al Comisiei de ştampilare Cluj“, prefectul judeţului, conform înţelegerii verbale avută cu prefectul jud. Turda Arieş, solicita, la 17 iulie 1919, Comisiei de ştampilare din Turda 6 ştampile cu tuşul necesar. Arh. Stat. Cluj-Napoca, fond. cit., act. 1271/1919. La 17 iulie, Prefectura jud. Cojocna se adresa Direcţiei de Siguranţă din Cluj ca în baza „ordinelor referitoare la transporturile de ştampile oficioasă“ să binevoiască a numi un agent de siguranţă, care să-l însoţească pe funcţionarul care aducea de la Turda cele 6 ştampile. Ibidem, act. 1010/1919. Gavril Lazar, împuternicitul Consiliului Dirigent a ridicat la 18 iulie 1919 ştampilele amintite. 63 D.A.D., 1919—1920, p. 695. 64 Ibidem. 65 Ordonanţa nr. 8129—1919 din 21 iulie 1919 în chestiunea ştampilării supletorii a coroanelor austro-ungare, „Gazeta Oficială“, nr. 45—46 din 30 iulie, 6 august 1919, pp. 1—2; D.A.D, 1919—1920, p. 695; „Românul“, nr. 73 din 29 iulie 1919; Tr. Nichiciu, op. cit., p. 18; H. Maniu, op. cit., p. 257. 66 D.A.D., 1919—1920, p. 695.
