Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

II. Istorie

442 GHEORGHIŢA IANCU, GHEORGHE IANCU 12 le-a servit noua instituţie creată, ambulatorul policlinic. Ordinul circular al Resortului ocrotirilor sociale nr. 296 din 4/17 februarie 1919 prevedea înfiinţarea ambulatoarelor policlinice, instituţii de stat, ce urmau să acorde asistenţa medicală specializată, în mod gratuit, nu numai pentru populaţia oraşelor în care se deschideau, ci şi pentru cea din jur. Loca­lul trebuia pus la dispoziţie de oraş, ca şi mobilierul, în timp ce dotarea cu instrumentele şi aparatele necesare cădea în sarcina Resortului53. La fiecare ambulator trebuia să funcţioneze cîte o secţie pentru bolile vene­rice, pentru tuberculoză şi mortalitatea infantilă54. Aşa după cum s-a specificat şi în şedinţa Consiliului Dirigent din 13/26 februarie 1919, în care s-a aprobat ordinul circular nr. 296, în principal eforturile am­bulatoarelor policlinice s-au îndreptat înspre combaterea bolilor vene­rice. La 20 martie/2 aprilie 1919 Consiliul Dirigent a numit medicii şefi la ambulatoarele policlinice55. Începînd din aprilie 1919 s-au deschis în mai multe oraşe din Transilvania ambulatoare policlinice56, prin a că­ror susţinută activitate s-a reuşit să se stăvilească extinderea bolilor. Activitatea cu caracter preventiv a ambulatoarelor policlinice se îmbina şi se completa în mod armonios cu a surorilor de ocrotire. Sora de ocrotire, funcţionară de stat, coborînd la nivelul familiei, contribuia la educaţia igienică şi sanitară a populaţiei. In cazurile în care situaţia o reclama, dădea şi primul ajutor, semnalînd apoi medicului, locurile în care trebuia să se intervină57. Avînd în vedere obiectivele umanitare ale surorilor de ocrotire, la 2/15 martie 1919 Consiliul Dirigent a aprobat, în principiu, înfiinţarea instituţiei surorilor de ocrotire58. înaintea înfiin­ţării, în toamna lui 1919, a Institutului surorilor de ocrotire de la Cluj, 53 Ibidem, Dominic Stanca, Înfiinţarea ambulatoarelor policlinice, i. 1. 54 A. Voina, op. cit., pp. 744—745; 55 Proces-verbal din 20 martie/2 aprilie 1919. La 8 aprilie 1919 prefectul ju­deţului Braşov îl înştiinţa pe subprefect că, începînd cu 1 aprilie 1919, Resortul ocrotirilor sociale l-a numit pe Alexandru Dobrescu ca medic şei al Ambulato­­rului policlinic din oraş. Cf. Arhivele Statului din Braşov, fond cit., act nr. 1633/1919, 56 Ambulatoare policlinice s-au înfiinţat la Sibiu, Braşov, Arad, Oradea, Timi­şoara, Alba Iulia, Zalău, Bistriţa, Zlatna, Năsăud, Dej, Tîrgu Mureş, Satu Mare, Baia Mare, Haţeg, Cluj etc. Cf. fond Iuliu Moldovan, f. 46; Ibidem, D. Stanca, op. cit., p. 2. 57 „Gazeta Oficială“ nr. 62—64, p. 9; A. Voina, op. cit., p. 745; I. Stoichiţia, Cum a luat fiinţă Instituţia surorilor de ocrotire din România, în „Munca sanitară“, nr. 10 din 1970, pp. 628—631; P. Mitrea, Cîteva date privind întemeierea Institu­ţiei surorilor de ocrotire din Transilvania, în „Munca sanitară“, nr. 3 din 1970, pp. 182—184; I. Negru, Eugenia Ardelean, Din istoricul instituţiei surorilor de ocro­tire din România, în „Munca sanitară“, nr. 6 din 1969, pp. 366—373; Idem, Lucia Bologa—Puşcariu, o vrednică directoare la obirşia Institutului surorilor de ocrotire din Cluj, în anii 1919—1923, în „Munca sanitară“, nr. 2 din 1971, pp. 115—122. 58 Proces-verbal din 2/15 martie 1919.

Next

/
Thumbnails
Contents