Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
3 ASPECTE ALE VIEŢII SANITARE 433 Organizarea sanitară a României întregite, discutată la Congresul de la Sibiu, pe aceeaşi temă referind Iuliu Moldovan în şedinţa Consiliului Dirigent din 28 februarie/13 martie 19198, s-a dezbătut într-un cadru mai larg la Bucureşti, în 5 martie 19199. La conferinţa ţinută la Direcţia Generală a Serviciului Sanitar, din iniţiativa Ministrului de interne, au participat reprezentanţii Direcţiei Generale şi ai provinciilor unite cu România, în cazul Transilvaniei, Iuliu Moldovan. In discuţiile menite a stabili „normele în baza cărora se va organiza serviciul sanitar“ de pe cuprinsul întregii ţări, s-a constatat necesitatea unei perioade de tranziţie, ca etapă, pe calea uniformizării vieţii sanitare a ţării10, pentru care s-au luat mai multe hotărîri. Astfel, serviciile sanitare din provinciile unite îşi păstrau un organ local unic del conducere, care se bucu'ra de autonomie locală. Se recomanda ca în Consiliul Sanitar Superior de pe lîngă Direcţia Generală Sanitară să intre şi reprezentanţi ai provinciilor. In afară de aceasta, legăturile serviciilor provinciale cu Direcţia Generală Sanitară se mai exprimau şi prin faptul că în timp ce bugetele locale, centralizate la organul de conducere provincială serveau doar intereselor provinciei, Direcţia Generală se angaja să ajute financiar serviciile sanitare locale, acolo unde guvernul, în înţelegere cu organele provizorii de conducere locală, va constata că e nevoie. în perioada de tranziţie, numirile personalului medical rămîneau de competinţa serviciilor sanitare provinciale. S-a stabilit, de asemeni, că toate măsurile de profilaxie contra bolilor contagioase se declarau obligatorii în întreaga ţară, urmînd ca fiecare organ sanitar provincial să dea în acest sens o decizie, în conformitate cu dispoziţiile legii sanitare din 1913. S-au mai adus hotărîri referitoare la libera practică a medicilor şi farmaciştilor, la concesionarea de farmacii, la necesitatea „absolută şi urgentă a înfiinţării“ unei executivă în chestiunile sanitare, pe timpul de tranziţie urmînd să se centralizeze toate chestiunile referitoare la personalul, materialul şi instituţiile sanitare, ca şi cele de igienă publică, la resortul ocrotirilor sociale; medicii din funcţiile publice (comunali, cercuali, districtuali şi cornitatensi, din spitalele publice) să fie numiţi de la centru; Consiliul Dirigent, respectiv resortul instrucţiunii publice, să preia fără amînare Facultatea de Medicină de la Universitatea din Cluj; Consiliul Dirigent să ofere posibilitatea medicilor să se specializeze la Bucureşti, Iaşi şi în străinătate; cf. fond Iuliu Moldovan dosar 2, f. 10—15. Vezi invitaţia adresată de preşedintele Congresului medicilor români unui număr de colegi (Iuliu Moldovan, Iuliu Haţieganu, Coriolan Tătar, Alexandru Nemeş, Constantin Stanca, Isidor Bordea) de a-şi trimite actele necesare pentru a putea fi numiţi profesori la Universitatea din Cluj, cf. fond. cit., dosar 2, f. 16. 8 Muzeul de Istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca, inv. M. 168, Proces-verbal al Consiliului Dirigent din 28 februarie/13 martie 1919 (mai departe Proces-verbal din); 9 Procesul-verbal al Consfătuirii, cf. fond. cit-, dosar 2, f. 17—18. 10 Ibidem. 28 — Marisia voi. VI.
