Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
21 LEGISLAŢIA AGRARĂ DIN TRANSILVANIA (I) 407 s-a subliniat mereu că nu este vorba implicit şi de o negare a utilităţii proprietăţii mari.54 Este apoi bine ştiut că, în realitate, prin aplicarea Legii de reformă agrară din 1921, cel puţin în Transilvania, nu s-a ajuns nici măoar la împroprietărirea tuturor ţăranilor lipsiţi complet de pămînt sau cu pămînt puţin, pentru a ajunge şi unii şi alţii la proprietatea de 5 iugăre. Lotul de completare a fost în general între 0,5—1,5 iugăre, iar lotul tip de cca 3 iugăre. Astfel că cele 3 iugăre de pămînt primite de către ţăranul fără pămînt sau acel 1,5 iugăre, menit a dubla proprietatea pe care o avea de 1,5 iugăre, a putut trece ţăranul împroprietărit doar din categoria proletarului sau semiproletarului agricol în aceea a gospodăriei ţărăneşti pitice, deşi „Foaia Poporului“ scria încă în februarie 1919 că „economi-proletari, oameni cu ceva pămînt, dar săraci de tot, cu cîte un iugăr ori două de pămînt nu avem interes să facem.“55 * * De la proprietatea pitică de minus 3 iugăre pînă la cea „mică“ de 15 iugăre era ori•cum un drum lung şi nerealizabil prin prevederile decretului lege şi respectiv a legilor de reformă agrară din 1919 şi 1921. Interesant este că în niciuna din doctrinele politice burgheze nu-şi făcuse loc, cu o bună apreciere, tocmai acea proprietate care de fapt s-a întărit ca efect imediat al reformei agrare, proprietatea ţărănească mică de pînă la 5 iugăre. Dimpotrivă, valoarea lor economică a fost mereu contestată în perioada pregătirii reformei agrare şi nu s-au preconizat, în timpul înfăptuirii ei, măsuri eficiente în scopul apărării şi întăririi proprietăţii ţărăneşti formate ca urmare a reformei agrare. Practic, însă, proprietatea ţărănească mică a format numericeşte, în continuare, imensa majoritate a populaţiei active de la sate, fără ca ea să ajungă şi la o superioritate corespunzătoare în ce priveşte suprafaţa pământului deţinut. Ignorînd voit acest adevăr, în numele interesului economic general, clar slujind, de fapt prin aceasta, atitudine intereselor înguste de clasă, -doctrinele politice burgheze au lansat în programul lor în decretele legi, şi în legi chiar cu bună ştiinţă, şi idei numai în parte realizabile, Acoperite de formulări demagogice. Au promis ţăranilor mai mult decît le-au dat şi nu le-au dat acestora tot ceea ce ar fi putut şi ar fi trebuit 54 Iacob, loan op. cit., p. 25 şi următoarele. 55 „Foaia Poporului“ din 10/23 februarie 1919. p. 1. Ziarul citat s-a pronunţat pentru dezvoltarea gospodăriilor ţărăneşti mici prin reforma agrară. Nu le-a încadrat însă în suprafeţe limită pentru a ne da seama ce s-a înţeles de fapt prin proprietate ţărănească mică. Ibidem, nr. 9 din 24 februarie/9 martie 1919, p. 3.
