Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
402 MARCEL ŞTIRBAN 10 Consiliul Dirigent, Savu Moise semnează Regulamentul întocmit pentru comisiunile judeţene de reformă agrară. El fusese redactat în baza articolelor 52 şi 54 din decretul lege 39Îl44, în coînţelegere cu Resorturile de finanţe, de interne şi de justiţie. Optzeci şi nouă de articole, cit însumează acest regulament, dezvoltă şi interpretează prevederile decretului-lege 3911 în problema competinţelor comisiunilor judeţene de reformă agrară în materie de expropriere şi împroprietărire. Este o descriere de fapt a întregii proceduri legate de aceste două operaţiuni, cu toate implicaţiile lor, cu toate oficialităţile sau persoanele private, angajate sau implicate, în pregătirea reformei agrare45. Cîteva luni mai tîrziu Emil Petrini, directorul Secţiunii Comitetului agrar din Cluj, semnează noile instrucţiuni privitoare la aplicarea reformei agrare de către comisiunile judeţene. Sínt la fel de voluminoase ca şi Regulamentul lui Savu Moise. Aproape 80 de articole, tipărite în broşură, însumează, în primul rînd, acea parte din reforma agrară, lăsată pe seama comisiunilor judeţene. Cuprinde însă, în acelaşi timp, şi liniile generale ale întregii proceduri de expropriere şi împroprietărire. Autorul lor a ţinut seama de prevederile decretului-lege 3911/1919, de modificările aduse de decretul lege 2448/1920 precum şi de noile orientări date prin intermediul Comitetului Agrar Central, în problema reformei agrare, de către preşedintele său46. Atît regulamentul cît şi noile instrucţiuni, poate cele din urmă în mai mare măsură, au importanţa lor pentru cunoaşterea căilor deschise reformei agrare şi, îndeosebi, arendărilor forţate. Cunoaşterea lor se impune astfel, deopotrivă, pentru latura lor teoretică precum şi pentru aplicarea practică. Comisiile judeţene au avut un rol deosebit în pregătirea lucrărilor de reformă agrară şi, mai ales, în aplicarea arendărilor forţate, în anii 1920—1921. Odată cu înfiinţarea Secţiunii Comitetului agrar de la Cluj, chiar mai înainte, imediat după desfiinţarea Consiliului Dirigent, concepţia lui C. Garoflid, ministru al agriculturii în guvernul lui Averescu, este mult mai prezentă în tot ceea ce se va pregăti, legat de reforma agrară, în Transilvania. La 27 mai 1920, C. Garoflid, împreună cu C. Cipăianu, au semnat instrucţiunile privitoare la lucrările comitetelor locale pentru stabilirea 44 Arh. St. Cluj, fond. Banca Agrară, dosar 1 C. 4/1920. 45 Ibidem. 46 Petrini, Emil Instrucţiuni privitoare la aplicarea reformei agrare de către Consiliile judeţene, Secţiunea Comitetului Agrar Cluj, 1920, 28 p.
