Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

II. Istorie

400 MARCEL ŞTIRBAN 14 fiinţare a Băncii Agrare33, instituţie, societate anonimă, cu capital privat şi sprijin de stat, chemată să efectueze operaţiunile financiare ale lucră­rilor de reformă agrară. Condusă o vreme chiar de fostul şef al Resortu­lui de agricultură, Victor Bontescu, secondat ca director — ca unul din directori — de V. S. Osvadă, Banca Agrară va întîmpina, de la început, alături de adeziuni la apelul lansat chiar în cadrul dezbaterilor de la Sibiu, de către I. Lapedatu, şi unele rezerve,34 iar mai tîrziu chiar opo­ziţii. Opoziţii care au dus, în final, în anii următori, după unele tran­zacţii ce păreau promiţătoare, la încheierea drepturilor sale legate de reforma agrară, chiar înainte de a începe, de fapt, efectiv acestea. Banca agrară va cîştiga, totuşi, cîteva zeci de milioane de lei, tîrziu, e drept, după confruntări înverşunate şi numai datorită sprijinului dat de poetul ministru Octavian Goga — ca recompense, nu pentru operaţiuni financiare efectuate, ci pentru pierderile băneşti suferite în urma drep­turilor luate de a executa operaţiunile legate de reforma agrară.35 Eliminarea Băncii Agrare de la operaţiunile de reformă, desfiinţarea însăşi a Consiliului Dirigent din aprilie 1920 au determinat modificări în Decretul-lege de reforma agrară nr. 3911/1919. Au fost operate peste 60 de intervenţii, la 28 de articole, printr-un nou decret-lege, semnat la 9 iunie 192 036. Modificările privesc, în primul rînd, cele două insti­tuţii amintite, Consiliul Dirigent şi Banca Agrară, a căror atribuţiuni, cuprinse în decretul lege 3911/1919 au fost preluate de alte organisme. Au intervenit apoi în componenţa sau atribuţiunile unor comisii ori in­stituţii special create prin vechiul decret-lege pentru pregătirea şi apli­carea reformei agrare, noi modificări şi prevederi procedurale. N-au fost operate modificări de fond, nici la capitolul îndreptăţirea şi măsura ex­proprierii şi nici asupra articolului 33, articol ce reglementa problema celor în drept la împroprietărire. S-a dat o nouă formulare unei preve­deri importante cuprinse în articolul 38. In decretul lege nr. 3911 s-a in­terzis înstrăinarea, prin acte între vii, a pămînturilor primite prin împro­prietărire, pînă în anul 1930. Decretul-lege 2478 a păstrat această inter­dicţie pe timp de 10 ani, socotiţi de la data împroprietăririi37. 33 „Revista Economică“ nr. 33—34 din 20 august 1919, pp. 114—115; Haman­­giu, C. op. cit., pp. 205—206. 34 „Revista Economică“, nr. 33—34 din 20 august 1919, pp. 110—114 etc. 35 Arh. St. Cluj, fond. Banca Agrară. Procesele verbale ale Consiliului de ad­ministraţie, 1920—1932; Cf. pr. v. din 23 martie 10 iunie 1927 etc. Problema Băncii Agrare va fi tratată de noi într-o lucrare aparte. 36 Decretul lege nr. 2478 publicat în Monitorul Oficial nr. 55 din 12 iunie 1920. 37 Cf. D. L. 3911 şi 2478 art. 38.

Next

/
Thumbnails
Contents