Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
7 LEGISLAŢIA AGRARĂ DIN TRANSILVANIA (I) 393 Anchetele organizate — reduse prin numărul participanţilor17 — au avut un caracter de sondaj reuşind să surprindă punctele de vedere ale marilor proprietari, ale oficialităţilor laice şi clericale şi într-o mai mică măsură (şi numai cea de la Alba Iulia) ale păturii intelectualităţii transilvănene. Proiectul de reformă agrară, pregătit de Consiliul Dirigent, a fost cunoscut mai bine, şi de către pături mai largi, prin intermediul presei. Unele ziare au reprodus proiectul18, altele l-au comentat numai, exprim mîndu-şi punctele lor de vedere ori punctînd doar evoluţia lucrărilof19._ Ne vom opri şi noi puţin asupra cîtorva pagini de ziare care au consemnat în prima jumătate a anului 1919 date şi gînduri despre acest proiect. Datorită spaţiului de care dispunem, circumscrişi în acelaşi timp în subiectul ales, nu ne propunem aici o analiză exhaustivă. Semnalăm doar câteva atitudini exprimate prin intermediul presei, în timp ce se pregătea proiectul de reformă agrară. Ne-am oprit asupra unor articole semnate mai ales de intelectualitatea satelor. Ele exprimau în general un punct de vedere opus celor susţinute de reprezentanţii marii proprietăţi la anchetele organizate de către Consiliul Dirigent. Vom urmări aceste opinii, pe cît ne este posibil, cronologic şi tematic, pe cele două componente principale ale reformei: expropriere şi împroprietărire. Intr-un articol intitulat sugestiv „Părnînt 100 sau 500 de iugăre?“, semnat de Teodor Pop la începutul lunii februarie în ziarul „Foaia Poporului“ de la Sibiu, învăţătorul din Sîncioara (judeţul Solnoc — Dobîca) a adus în discuţie problema limitei maxime a proprietăţii mari. A combătut ideea proprietăţii moşiereşti de peste 100 de iugăre, acceptînd ca limită maximă a proprietăţii mari 100 de iugăre. N-a fost de acord, de asemenea, nici cu aşa zisele ferme model ale marilor proprietari, sub pretextul cărora se urmărea păstrarea a întinse moşii particulare. A dat 17 La Alba Iulia au participat circa 120 de persoane. După relatările ziarului Unirea au fost invitaţi reprezentanţii averilor bisericeşti şi şcolare, ai comunităţilor de avere din Caransebeş şi Năsăud, ai marilor proprietari şi arendaşi, ai băncilor interesate, reprezentanţii tuturor reuniunilor de agricultură, ai moşiilor mici, diferiţi specialişti agronomi, silvicultori, reprezentanţi ai ţinuturilor, ţărani, referenţii agricoli şi prefecţii judeţelor („Alba Iulia“ nr. 20 din 20 mai 1919). La ancheta de la Tîrgu Mureş au fost invitaţi, din judeţul Cojocna, de pildă, 2 delegaţi unguri din judeţ şi reprezentanţii episcopiei şi ai consistoarelor bisericeşti ungureşti. Li se trimise şi un număr de 7 exemplare din proiectul de reformă agrară în traducere maghiară. Arhivele Stat. Cluj, Fond. C.D.R.A. mapa nr. 3/1919, f. 553^ Pentru 'Sibiu cf. Anexa rîr.'b., 18 Cf. ziarele Foaia poporului, Gazeta Poporului, Patria, Revista Economică, Unirea etc. toate din 1919. 19 Cf. „Tribuna Socialistă“ din 1919—1920 şi „Erdélyi Munkás“, etc.
