Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
390 MARCEL ŞTIRBAN 4 recunoscîndu-li-se* o oarecare relativitate în Expunerea de motive la proiectul de reformă agrară supus aprobării Marelui Sfat de la Sibiu în august 1919. Au fost reluate apoi şi în Expunerea de motive la Legea de reforma agrară pentru Transilvania din 1921 şi în unele lucrări apărute în perioada interbelică7. Semnalăm aici importanţa lor, deosebită atît pentru istoria locală, cit mai ales pentru cea agrară în general şi socotim publicarea lor viitoare, într-un corpus de. documente, bine venită. Ar putea fi un punct de referire pentru istoria agrară din perioada interbelică ce lipseşte istoriografiei noastre.** Paralel cu culegerea datelor statistice o comisie special constituită a trecut la pregătirea proiectului de reformă agrară. Intr-o şedinţă a Consiliului Dirigent din 30 decembrie 1918 se hotărîse ca acest proiect să fie gata cel mai tîrziu la sfîrşitul lunii februarie. La 31 decembrie, într-o altă şedinţă a aceluiaşi Consiliu, se decise ca proiectul de reformă agrară să fie gata la 15 februarie, urmînid ca pînă la sfîrşitul lunii să fie discutat prin intermediul unor anchete.8 Datele fixate n-au fost respectate întocmai, nici în cazul proiectului şi nici în cel al anchetelor. * Resortul Agriculturii conştient, se pare, de lipsurile primei anchete iniţiate a solicitat, în cursul lunii iulie 1919, prin intermediul prefecturilor, noi date în acelaşi scop, al reformei agrare. întrebările, formulate mai clar şi mai la obiect, depăşesc totuşi în cîteva cazuri limitele problemei în scopul căreia au fost cerute. Centralizarea lor trebuia de data aceasta să se facă la consideratele agricole judeţene, pînă la 10 august 1919, dată nerespectată însă. Situaţia statistică cerută oraşului Deva, de exemplu, poartă data întocmirii 24 august 1919, iar cea de expediere 27. Dăm şi textul întrebărilor: Cît teren agricol, fînaţ şi păşune are fiecare comună şi ce fel de proprietate (mare, mijlocie, mică). Proprietatea mare trebuia arătată nominal. Suprafaţa pădurii, dacă se exploatează, cine, cum şi în ce scop; cît teren pentru grădini de zarzavat are fiecare comună; cum şi de către cine se foloseşte. Cîte vite de muncă şi cîte de reproducţie sínt în comună pe categorii; suprafaţa livezilor, ale cui sínt, cum se exploatează şi în ce scop; proprietatea comună; agricultori cu şi fără pămînt, pe categorii sociale, meseriaşi, situaţia inventarului agricol; situaţia şcolilor agricole şi a stabilimentelor industriale etc. Arh. Stat. Deva, Fond. Prefectura judeţului Hunedoara, dosar 31/1921. 7 Stirban, M., Iancu, Gh. Cîteva documente privind legislaţia agrară din anul 1919 referitoare la Transilvania, Rev. Arhiv. 1/1976; Dezbaterile Adunării Deputaţilor din 1921, publicat în 1922 martie 4, p. 3904; Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială, 1921, 3, nr. 4; Iacob, loan Chestia agrară in Ardeal, Oradea Mare (1924) p. 18; Poruţiu, P. Principiile exproprierii în reforma agrară legiferată de Marele Sfat al Transilvaniei, Banatului şi părţilor ungurene prin decretul lege nr. 3911 din 1919, Sibiu, 1944, p. 9. ** Facem cu acest prilej un călduros apel colegilor de la Arhivele Statului din Transilvania de a ne semnala prezenţa unor astfel de chestionare statistice în fondurile păstrate în depozitele lor, provenite de la fostele prefecturi sau tribunale. 8 Muzeul de Istorie al Transilvaniei. înv. M 168, pr. v. nr. 73 şi 89/1918. Fondul din care am extras aceste procese verbale ne-a fost semnalat de colegii Gh. Iancu şi N. Cordoş, amabilitate pentru care le aducem şi pe această cale mulţumirile noastre.
