Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

II. Istorie

17 LEGĂTURILE culturale între români 381 bele versante ale Carpaţilor. „ . .. Mult ne bucurăm şi din cauză, că re­cunoaşterea Ligii prin lege îi va da acestei nobile instituţiuni o forţă de viaţă extraordinară — se spune într-un editorial al ziarului „Lupta“. Tot ce este element serios, bun şi nobil în România, toţi oamenii cu adevă­rate sentimente româneşti se vor grupa în jurul Ligii“48. „Tribuna“ adresează un apel către membrii Ligii să protesteze îm­potriva proiectului de lege din 1907, prin care Appony urmărea să dea lovitura de graţie culturii româneşti. Arătînd că la 1894 cei de la Ligă au pus în picioare întreaga ţară (e vorba de procesul memorandiştilor — n.n.), editorialul din ziar subliniază ideea că acum (1907) este vorba de cea mai importantă instituţiune culturală românească, de şcoli şi învăţă­tori, şi încheie: „Acum cînd Liga e recunoscută şi ca persoană morală, e natural ca cei din fruntea ei să se agite şi să-şi spună cuvîntul. în defi­nitiv, nici nu e vorba de un amestec nepermis în afacerile unui stat ve­cin. ci fratele trimite încurajare fratelui care apără cultura română, co­moara comună a întregului neam românesc“49. Aşa cum am mai arătat, circulaţia de ziare, reviste, cărţi calendare, într-o parte şi alta a Carpaţilor a constituit un mijloc important de le­gătură între toţi românii de pe teritoriul românesc. Multe din aceste ziare sau cărţi, fiind considerate periculoase de către clasele stăpînitoare din Ungaria, erau confiscate fie la graniţă, fie după aceea, erau interzise prin ordine ale guvernanţilor maghiari de a pătrunde în Transilvania. Un ziar oprit de a circula în Austro-Ungaria a fost „Românul“. Nume­rele lui destinate monarhiei au fost înapoiate oficiului poştal din Bucu­reşti din cauză că s-a interzis din partea guvernului de la Pesta pătrun­derea lui în Austro-Ungaria50. „Revista Bistriţei“ ne informează că judele de instrucţie şi procuro­rul din Bistriţa au făcut la 12 ianuarie 1906 o percheziţie la biblioteca Reuniunii române de citire din Zagra şi au confiscat următoarele cărţi: Istoria Românilor sub Mihai Vodă Viteazul de Bălcescu (2 ediţii); Ro­mânii din regatul ungar şi politica maghiară de I. Slavici; Discursul lui V. A. Urechia rostiţi în Senat la 2 decembrie 1893; Discursul lui D. A. Sturdza la dezbaterea adresei, rostit la 9 şi 10 decembrie 1894 şi Istoria Românilor de A. D. Xenopol (3 volume)51. Desigur că nu întîmplă­­tor circulau cărţi cu astfel de titluri în Transilvania. 48 „Lupta“, an I, nr. 24, 28 ianuarie/10 februarie 1907, p. 1 49 „Tribuna“, Arad, an XI, nr. 52, 6/19 martie 1907, p. 1. 41 „Românul“, 7 iunie 1873, p. 495 51 „Tribuna“, Arad, nr. 11, 28 ianuarie 1906, p. 5.

Next

/
Thumbnails
Contents