Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
13 LEGATURILE CULTURALE INTRE ROMÂNI 377 înfiinţată liga era acela de a întreţine mereu vie conştiinţa de solidaritate a întregului popor român, pe baza tezaurului naţional, devenind o organizaţie cu influenţe profunde în toate straturile sociale ale României. Ei i-a revenit importantul rol „de a generaliza triumful mişcării naţionalculturale româneşti, ale cărei efecte aveau să aducă ziua de 1 decembrie 1918“37. Intr-un raport38 al ministrului de interne ungar către primul ministru, ultimul era informat că se produc manifestaţii antistatale ale românilor (din Transilvania — n.n.). S-a dovedit, se spune în raport, că mişcările şi manifestaţiile sínt organizate de către Liga română din Regatul României, cu scopul bine definit de a lua Transilvania de la Ungaria şi aceasta să fie alipită (unită — n.n.) României. Ministrul de interne scria că „Liga“ încurajează acţiunile „antipatriotice“ ale românilor prin presă, îi irită prin promisiuni, face să crească nemulţumirea, ajută cu bani organizarea de manifestaţii şi sprijină material ziarele româneşti. Se cunoaşte, citim în raport — că în timpul procesului memorandiştilor, pentru cei daţi în judecată şi pentru alţi nemulţumiţi cu funcţii de stat s-au trimis 150 000 franci ca ajutoare din partea Ligii române. De asemenea, şi pentru Tribuna, Foaia Poporului şi Gazeta Transilvaniei s-au trimis 30 000 franci din partea Ligii. Liga plăteşte şi ziarele franceze şi italiene pentru susţinerea propagandei în favoarea românilor. Iritat peste măsură, ministrul de interne maghiar afirmă că, Liga agită contra integrităţii statului maghiar şi cere ca guvernul maghiar să ia măsuri pentru ca ambasadorul austro-ungar de la Bucureşti să afle tot ceea ce se întîmplă împotriva Ungariei şi să comunice periodic. Se cere, totodată, iniţierea de măsuri pentru ca în Bucureşti să fie oprite acţiunile îndreptate împotriva Ungariei. Desigur că rodnica activitate a Ligii culturale nu era pe placul diriguitorilor austro-ungari, fapt ce reiese limpede şi din raportul de mai sus. înfiinţarea Ligii culturale a fost semnalată prompt în Viena la ministerul de externe, de către consulul Austro-Ungariei la Bucureşti, Galaţi şi Iaşi, care raportează „despre manifestaţiile studenţeşti prilejuite de întemeierea Ligii culturale, existenţa unui comitet de acţiune al studenţilor, conferinţe ţinute la Iaşi şi în alte oraşe despre românii care tră-37 I. Burlacu şi Tr. Rus, Contribuţii documentare privind rolul Ligii culturale în făurirea statului naţional unitar român, în, Rev Arh, an XI, nr. 2/1968, p. 105. 38 Arhiva Ministerului de interne al Ungariei, f. 881
