Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
374 ADRIAN STOICA 10 ln arhiva personală a lui I. M. Moldovan se găseşte o culegere de bibliografie românească pe anii 1750—1800, ce conţine 338 de titluri. Toate acestea exprimă interesul manifestat şi de unii şi de alţii pentru propăşirea culturii româneşti, tendinţa spre unitatea deplină a tuturor românilor. încă în anul 1859 Aron Pumnul din Cernăuţi îi expediază lui George Bariţiu o sumă de bani pentru a i se trimite două exemplare din revista „Muguri“. In scrisoare, Aron Pumnul îi spune lui Bariţiu: „ar fi bine să ne înţelegem să propunem limba română la tinerii de prin gimnaziu pretutindenea într-o formă“26. Ziarul „Naţionalul“ din Bucureşti inserează un anunţ privind modul de abonare la ziare a publicului românesc din Transilvania. Ziarul Îndeamnă să se aboneze cîţi mai mulţi români la ziare şi revinte27. Un fost elev al gimnaziului din Năsăud a plecat în 1867 sau 1868 în România, unde a urmat şcoala de agricultură şi silvicultură de la Herăstrău. într-o scrisoare din Bucureşti, datată 26-XII-1869, adresată lui Vasile Buzdug din Bîrgău, elevul năsăudean Vasile Nechiti dă informaţii asupra programei de învăţămînt şi asupra numărului de elevi transilvăneni ce frecventează şcoala respectivă. „Transilvăneni mai avem aici, sîntem ca la 11 între 50 de agricultori“28 scrie elevul. Grija pentru păstrarea limbii şi puritatea ei a fost mereu vie în atenţia unor intelectuali, fie din Transilvania, fie din vechea Românie. Timotei Cipariu, cu ocazia unui discurs ţinut în cadrul societăţii literare române, spunea: „Pentru eliberarea limbei naţionale, va îngriji mai cu distincţiune între altele chiar această societate literară. Ea va îngriji ca limba română să scape de tot jugul despotismului, sub care de secoli a gemut. Ea va îngriji pentru conservarea unităţii limbii româneşti în toate provinciile locuite de români. Ea-i va reda forma curat naţională română pentru ca să figureze cu toată demnitatea între şi lîngă surorile ei de origine latină. Ea va pune fundamentul pentru o literatură adevărat naţională, corectă în expresiuni, corectă în forme, fără de care nici o literatură nu poate merita de a se chema literatură“29. Societatea „Transilvania“, înfiinţată la Bucureşti, avînd ca preşedinte pe A. Papiu Ilarian, a creat trei burse de 150—200 galbeni pe an, cu începere de la 1 octombrie 1868, pentru studii la o universitate din 26 Bibi. Acad. R.S.R., man. 1015, f. 132 27 „Naţionalul“ (Bucureşti), nr. 74 din 18 sept. 1860, p. 296. 28 Arhivele statului Năsăud, fond neinventariat 29 Analele Acad. Rom, 1869, tom. I, pp. 15—16
