Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
5 LEGĂTURILE CULTURALE INTRE ROMÂNI 369 nilor lui, să dea şi aici o reprezentaţie. Programul a fost întocmit de Laurenţiu Oanea, însă nu a fost aprobat de autorităţi. Raportul confidenţial al şpanului sesizează că Zaharia Bîrsan a citit în faţa spectatorilor bucăţi de lectură cu caracter iredentist. Orice intervenţie din partea pretorului şi a comisarului băilor de a nu se citi astfel de lecturi a fost zadarnică. Fiind daţi în judecată, atît Zaharia Bîrsan cît şi L. Oanea, primul, în ziua cînd trebuia să aibă loc dezbaterea procesului, a plecat spre punctul de frontieră, pentru a trece în România. In comuna Rodna, însă, jandarmii, fiind preveniţi, „i-a acostat şi escortat la jandarmerie. Zaharia Bîrsan a fost pedepsit cu o amendă de 30 de coroane“9. Schimbul de cărţi, sprijinul material şi spiritual reciproc dintre Transilvania şi Vechea Românie reiese şi din vasta corespondenţă a lui I. M. Moldovan cu diferite personalităţi şi persoane din vechea ţară. Este interesant de urmărit că manualele sau alte cărţi de lectură trimise în Transilvania de către românii de dincolo de munţi aveau ca tematică principală originea comună a tuturor românilor, dorinţa de unire şi de desăvîrşire a statului naţional unitar român. Materialele erau trimise şi ajungeau greu la destinatari în Transilvania din cauza organelor de cenzură austro-ungare, care în multe cazuri confiscau şi interziceau pătrunderea pe teritoriul Transilvaniei a cărţilor ce cuprindeau idei care nu le conveneau autorităţilor maghiare. Gr. Creţiu din Iaşi îi trimite lui I. M. Moldovan, la Blaj, o serie de cărţi cum ar fi: un atlas român cu harta Daciei, chimia lui Poni, aritmetică, geometrie şi geografie. Creţiu îl atenţionează pe I. M. Moldovan că harta Daciei se află în cartea de aritmetică10. Acelaşi Creţiu, peste cîţiva ani, îl anunţă cu bucurie pe canonicul din Blaj că s-a tipărit în Moldova tomul I din Chronica Romanului de la 1392—1714. Tomul conţine 352 pagini. Semnalarea apariţiei acestui volum nu s-a făcut în mod întîmplător. Creţiu scrie din Huşi în 2/14 martie 1874: „Dacă ar fi pe acolo (în Transilvania — n.n.) amatori pentru această Chronică, cît şi pentru Chronica Huşilor, eu v-aşi putea procura oricîte exemplare doriţi“11. In anul 1884, Alexandru Densuşianu era student la facultatea de litere şi filozofie din Iaşi. Se pare că el a fost ajutat mult de I. M. Moldon Arh. Ministerului de interne al Ungariei, originalele la Inst, de Inst. şi Arii. Cluj, fila 346 (mapele nenumerotate) 10 Bibi. Fii. Cluj a Acad. R.S.R., secţia Arhiva Istorică, Arh. personală a lui I. M. Moldovan, doc. nr 2537 din 17 sept. 1870 11 Ibidem, Doc. nr, 2526 din 2/14 martie 1874 24 — Marisia voi. VI.
