Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
29 DESPĂRŢĂMÎNTUL REGHIN AL „ASTREI 335 pe 1932/1933 următoarele: „Despărţămîntul central judeţean Mureş are 6 despărţăminte de plasă. In mod deosebit se remarcă activitatea despărţământului de plasă Reghin. Numărul de 152 prelegeri poporale, cel mai mare număr de conferinţe, îl situează primul din despărţăminte“63. Această enumerare de fapte şi realizări (conferinţe, serbări poporale, reprezentaţii şi spectacole etc.), care în această perioadă ating adevărate recorduri numerice, încep să nu mai fie o caracteristică a vieţii despărţământului, apar noi orizonturi caracteristice vremii şi noilor orientări. La aceste rezultate au contribuit cercurile culturale din Vătava, Rîpa, Dumbrava, Deda, Lueriu, Petelea, Adrian etc. S-a inaugurat în această perioadă casa culturală din Idicel-Pădure, s-au ridicat trei monumente în memoria eroilor căzuţi în luptă, în comunele Petriş şi Nadăşa, s-a înfiinţat o farmacie şcolară în comuna Rîpa de Sus (Vătava), s-au ţinut două cursuri speciale de pomicultură şi primele şcoli ţărăneşti în comunele Lunca şi Rîpa. Şcolile ţărăneşti pentru femei şi bărbaţi organizate la Reghin şi în alte localităţi au contribuit la educarea ţăranilor, la răspîndirea culturii în mase. La Tîrgu Mureş cu ocazia adunării generale a „Astrei“ din 8—9 septembrie 1934, despărţămîntul Reghin „s-a manifestat îritr-o ţinută demnă, primind diploma de recunoştinţă pentru banderiu, care festive, jocuri, pentru următoarele comune: Ibăneşti, Vătava, Idicel-Pădure, Luieriu, Delemi, Deda, Săcal“.. In această perioadă se crează cercurile de cultură regionale, prin unirea a 2—3 cercuri comunale. Reghinul şi-a format 19 cercuri culturale regionale. Alături de aceasta un rol important au jucat Cercurile culturale ţărăneşti, cu scopul de a activiza ţăranii între ei. Revenind la publicaţiile tipărite de „Astra“ Reghin, trebuie să arătăm că numărul publicaţiilor cresc. în anul 1936 apare gazeta „Astra Reghin“, s-a editat „Cartea Şoimilor“ şi „Igiena Săteanului“. Apar o serie de lucrări ca „Figuri mureşene“ de Vasile Netea şi Dr. Eugen Nicoară, „îndreptar pentru cercurile culturale“ de Vasile Netea, „Din contribuţia învăţătorimii române la dezvoltarea culturii naţionale“ şi „Horea-Crăişorul munţilor“ de Vasile Netea. Mai putem menţiona culegerea de folclor „Murăş, Murăş, apă lină“, apărută în 1936 sub îngrijirea lui Vasile Netea şi Dr. Eugen Nicoară. 62 62 Transilvania, 64 (1933), 1—12, ianuarie—decembrie.
