Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

II. Istorie

13 DIN LEGĂTURILE LUI IOAN RAŢIU 305 datul tuturor alegătorilor români şi declară cu mîndrie că membrii depu­­taţiunii din acest ţinut, trimişi cu Memorandul românilor la Viena au fost reprezentanţii dînşilor.“50 O remarcabilă dovadă de ataşament la cauza naţională, şi solidari­tate în lupta dusă pentru cucerirea drepturilor politice legitime, o do­vedesc cetăţenii Reghinului faţă de necazurile şi suferinţele ce l-au în­cercat pe dr. loan Raţiu, atunci cînd acesta s-a văzut cu casa avariată şi bunurile distruse în urma Vandalismului de la Turda — aşa cum nu­meşte Felicia Raţiu, una din ficele acestui mare tribun, în broşura pu­­blicătă la Bucureşti în 1893 — actul huliganic naţionalist prin care a fost devastată locuinţa vrednicului patriot, punîndu-i-se viaţa lui şi a fa­miliei în primejdie, de către cei care s-au dedat la asemenea fapte. Ve­­rificîndu-se încă odată proverbul prin care înţelepciunea populară vor­beşte despre prietenul care se cunoaşte la nevoie, reghinenii avîndu-1 în mijlocul lor pe Patriciu Barbu, au fost printre primii care s-au înscris la colecta publică naţională pentru restaurarea caselor devastate ale lui loan Raţiu din Turda. Alături de fruntaşii oraşului ca Patriciu Barbu, George Şandor şi Eugen Crişan care participă cu sume mai mari între 10 şi 20 florini, ceilalţi locuitori în total 11 persoane participă cu o sumă de 66 florini, ajutorul lor sincer oferit dr. loan Raţiu, constituind o pildă de înaltă solidaritate frăţească şi civică pentru celelalte localităţi. * * * Legăturile pe care viaţa economică, socială şi politică din Transil­vania celei de a doua jumătăţi a secolului XIX le-a stabilit între loan Raţiu şi Valea superioară a Mureşului cu specificul şi particularităţile lor, reliefează şi relevă aspecte însemnate ale realităţilor Transilvaniei din aceea epocă, subliniind cadrul şi direcţiile de evoluţie ale luptei politice naţionale. Studierea acestor legături mai demonstrează suporturile, baza so­cială a mişcării politice naţionale, prin aderenţa pe care programul aces­teia o avea la public. Fresca aspiraţiilor omogene şi acţiunii solidare a maselor alături de cei care s-au aşezat în fruntea luptei, pe care o con­turează aceste legături, ne dă convingerea că viguroasa acţiune memo­­randistă — moment culminant şi de sinteză — a polarizat atenţia şi acţiunea manifestă a întregii populaţii româneşti din Transilvania. 50 Ibidem. 20 — Marisia voi. VI.

Next

/
Thumbnails
Contents