Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
40 TIBERIU BADER 4 ramice găsite la Suciu de Sus; 2105—2115, 3292—3349, fragmente ceramice găsite la Lăpuş. A treia posibilitate pentru încadrarea topografică a materialului arheologic de tip Suciu de Sus din colecţia lui Teleki o reprezintă analiza tipologico-stilistică a ceramicii. Rezultatele obţinute în ultimul timp în cercetarea de ansamblu a culturii Suciu de Sus, în special în probleme de evoluţie internă şi cronologie, permite ca astăzi, pe baza criteriilor tipologice-stilistice, să putem localiza şi încadra materialul ceramic în discuţie. Cercetările arheologice recente au demonstrat existenţa mai multor faze de dezvoltare în evoluţia culturii Suciu de Sus. în Cîmpia Someşului cunoaştem trei faze de dezvoltare a culturii11, iar în bazinul Lăpuşului două: prima fază este reprezentată de necropola plană de la Suciu de Sus, iar a doua de necropola Lăpuş (faza I-a)12. Faza reprezentată de necropola plană de la Suciu de Sus din zona Lăpuşului, cronologic şi stilistic, în linii mari, corespunde cu faza Culciu Mare din Cîmpia Someşului, reprezentată prin aşezările de la Culciu Mare, Medieşu Aurit, Turulung Vii etc. Aşa cum se vede, cercetările din ultimii ani ne oferă posibilitatea să împărţim materialul ceramic de tip Suciu de Sus din colecţie, în două mari grupe: jyi'ima ar fi grupa Suciu de Sus, faza clasică (după necropola plană de la Suciu de Sus, Culciu Mare, Medieşu Aurit etc.) şi a doua, grupa Lăpuş (după necropola de la Lăpuş). Această împărţire a materialului ceramic înseamnă de fapt şi localizarea în parte a descoperirilor, pe localităţi, adică Suciu de Sus şi Lăpuş. în cazul Lăpuşului situaţia este clară, există o singură descoperire, necropola tumulară de la „Podanca“, în schimb; în cazul localităţii Suciu de Sus, situaţia este mai complicată. Aici Teleki a săpat în două locuri: necropola plană de la „Poduri“ (Podini pe coastă) şi necropola tumulară de la „Traian“. După publicaţiile lui M. Roska, în linii mari cunoaştem caracteristicile necropolei plane de la „Poduri“, dar, cu atît mai puţin, necropola de la Traian. Aici Teleki sigur a săpat în tumulii nr. II şi IV (probabil a deranjat mai mulţi tumuli). Separarea materialului ceramic provenind din cele două necropole — plană şi tumulară — va fi posibilă numai în urma unei cercetări sistematice a necropolei tumulare13. 11 T. Bader, Die Suciu de Sus-Kultur im Nord-West Rumänien, în PZ (sub tipar). 12 C. Kacsó, Dacia, N.S. XIX, 1975, pp. 45—68. 13 în anul 1967 împreună cu colegul C. Kacsó am făcut o periegheză în satul Suciu de Sus, pe platoul „Traian“, identificînd tumulii în care D. Teleki şi J. Szendrei au făcut săpăturile. In mijlocul tumulilor, am observat mici gropi