Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
280 ION RANCA 8 a cere Comandei militare a-i pune la dispoziţie trupe din armata de linie pentru înăbuşirea revoltei populare din acea zonă. : In conexiune cu acest document am găsit şi scrisoarea oficială a preşedintelui Guberniului Transilvaniei Teleki József adresată comandantului, generalul trupelor austriece (staţionate la Cluj), Gailbrün Adam, în care în roagă să pună la dispoziţia comitelui suprem al Comitatului Turda, detaşamentul de cavalerie trimis pentru „pacificarea“ locuitorilor din Boju, sau un alt detaşament de cavalerie din Someşeni. Ambele documente au fost emise la Cluj, reşedinţa pe atunci a Consiliului gubernial respectiv al Guberniului Transilvaniei. Ele sínt datate la 23 iunie 1848 şi semnate în 24, iar cel adresat Comitatului Turda, primit şi înregistrat la 30 iunie 1848. Documentele care nu diferă, ca text, prea mult, unul de celălalt s-au păstrat în concept. în decursul elaborării conceptului se vede că au fost completate „manu propria“ de Teleki József, preşedintele Guberniului, pentru un spor de elocvenţă, tocmai cu acele date care le fac mai bogate în informaţii, localizînd evenimentul în aşezările de pe drumul principal din plasa Bogata, a căror locuitori „nu s-au sfiit a-şi afirma faţă de oficialul comitatului dorinţa de unire cu Ţara Românească şi Moldova şi a refuza supunerea faţă de aceasta . .elemente de natură să impresioneze, datorită pericolului major pe care-1 prezenta acest fapt, autorităţile ce trebuiau să concure la remedierea acestor stări de lucruri. Tocmai acestor completări i se pot atribui transformările de substanţă, prin care un simplu act administrativ devine un veritabil document istoric. * * * Informaţiile puse în valoare de articolul nostru, însumate în documente oficiale de certă autenticitate, vin să confirme constatările autorizate ale lui Nicolae Băleescu, ale lui loan Ghica26, că „La Adunarea de la Blaj se manifestase şi ideea întemeierii unei Dacii, care să cuprindă cele trei ţări române“, ale lui Ştefan Ludwig Roth27 că „Ideea unui imperiu român a cuprins mii de inimi“, sau chiar raportul unor oficialităţi din Comitatul Alba Superioară28 în care se scrie că românii din Ardeal vor să se unească cu cei din Ţara Românească şi Moldova, nu cu Ungaria. 26 I. Ghica „Amintiri“, p. 186, vezi şi V. Cheresteşiu, Adunarea Naţională de la Blaj, Bucureşti, 1966, p. 512. 27 St. Ludwig Roth Gesammelte Schriften, Band VII, p. 55, vezi şi V. Cheresteşiu, Adunarea Naţională de la Blaj, Bucureşti, 1966, p. 512. 28 Arh. Statului Cluj, Fond Comitatul Alba Superioară, 1848, nr. 826, vezi şi. Victor Cheresteşiu Adunarea Naţională de la Blaj, Bucureşti, 1966, p. 512.
