Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

I. Arheologie

34

VALERIU LAZAR

8

O analiză atentă, minuţioasă a ansamblului descoperirilor, coroborată cu observaţii amănunţite stratigrafice, va putea stabili în viitor, fără îndoială, şi etapele pe care le-au parcurs acest tip de aşezări.

întinderea lor, ca şi grosimea stratului de cultură, care a conservat de-a lungul mileniilor şi resturile de construcţii, infirmă caracterul exclusiv sezonier, păstoresc al aşezărilor Coţofeni, dovedind, dimpotrivă, că ele au avut continuitate, stabilitate, permanenţă.

Existenţa în aşezări a resturilor osteologice domestice (ovi-caprine, bovine, porcine etc.) şi sălbatice (cerb, căprioară, mistreţ), dar şi a unor ustensile agricole (săpăligi, rîşniţe ş.a.) arată caracterul mixt al economiei triburilor Coţofeni, economie care a însumat nu numai o activitate păstorească, ci şi una agricolă, meşteşugărească, ce reclama creatorilor ei o oarecare stabilitate. De altfel, unele dintre aceste aşezări de înălţimi cu terase (ca şi alte aşezări Coţofeni) vor fi locuite şi în etapele istorice următoare de comunităţile tracice, geto-dacice.

Aşezările de înălţime cu terase Coţofeni, aşezări proto-tracice, constituie prin moştenirea arheologică ce au lăsat-o dovada permanenţei şi continuităţii multimilenare a acestei populaţii în spaţiul carpatodunărean.

DIE TERRASSENARTIGEN HOCHLANDSIEDLUNGEN DER COŢOFENI-KULTUR AUS TRANSSILVANIEN

(Zusammen jassung)

Der Verfasser analysiert einem bestimmten Typus angehörigen Siedlungen der Coţofeni-Kultur aus dem intrakarpatischen Raum — die terrassenartigen Hochlandsiedlungen, künstlich eingerichtet — und stellt fest dass im zentralen Gebiet Transsilvaniens 9 solche Siedlungen existieren.

Diese sind in Hügellandschaften gelegen (Hügel, isolierte Anhöhen) und ragen durch ihre Höhe und strategische Position hervor.

Nach Analyse der durch archäologische Ausgrabungen gefundenen Gegenstände, meint der Verfasser dass die terrassenartigen Hochlandsied-