Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
13 TOPOGRAFIA CASTRULUI DE LA POTAISSA 113 zona cuprinsă în perimetrul bazinelor de apă ale oraşului, care se află între pretoriu şi zidul de N al castrului. Intre bazinele vechi şi cele noi s-a găsit zidul de V al unei construcţii de mari dimensiuni, cu lăţime de 1,20 m, sprijinit pe contraforţi. In aceeaşi zonă s-au găsit trei şiruri paralele de încăperi; fiecare încăpere măsura 5,30x7.50 m, probabil barăci militare, în total 24 de încăperi. Dintre materialele descoperite (planşa XXXIX), amintim: un altar dedicat legiunii V Macedonica de către doi centurioni60, 3 fibule din bronz, opaiţe, 13 monede începînd cu Faustina II (una are legenda ,,Provincia Dacia“ de pe timpul lui Filip Arabul). In anul 1973 au continuat săpăturile in aceeaşi zonă a bazinelor (între: 2—12 iulie, 27 august — 10 septembrie, 22 octombrie — 13 noiembrie). Secţiunea a fost făcută pe latura de N a incintei. în care s-au descoperit toate elementele de fortificaţii de pe latură —- drumul de sub agger, aggerul, zidul de incintă lat de 1,80 m. construit în întregime din piatră de carieră, cu mortar, berma. Şanţul era lat de 12 m şi adînc de 3 m în care s-au descoperit 3 nivele succesive de umplere. In anul 1974, (2—12 septembrie) s-a efectuat o secţiune de 58 m lungime, în centrul castrului în locul bănuit a fi pretoriul. S-au descoperit zidurile care delimitau 3 încăperi din care una cu cocciopesto de 20 cm grosime şi foarte dur. Materialele descoperite au fost: o monedă foarte deteriorată, ceramică, vîrfuri de săgeţi, de suliţe. In anul 1975, s-a făcut o secţiune de control pe latura de N pentru stabilirea duetului (traseului) zidului de incintă a laturii. Altă secţiune s-a efectuat pe latura de V pentru acelaşi lucru, apoi o secţiune pentru dezvelirea bastionului din colţul de N-V al castrului. S-a descoperit zidul de incintă din care au rămas numai urme de mortar şi fundaţie, deoarece a fost dislocat începînd cu epoca medievală. La zidul care închide turnul spre interior s-au găsit urme de mortar; din zid se păstrează (pe o înălţime de 60 cm) o porţiune, după care apar urme de fundaţie adîncă de 1,60 m din piatră de rîu cu nisip. Materiale nu s-au găsit, deoarece numai spre interior de zidul care închide turnul s-a putut surprinde nivelul de călcare antic, iar peste turn acest nivel a fost distrus de arătură. Urmele materiale descoperite cu diferite ocazii dovedesc o intensă locuire a Potaissei determinată de prezenţa L. V Macedonica în castrul de pe Cetate, iar ca centru al romanităţii nord-dunărene a avut un rol deosebit în procesul romanizării şi al formării poporului român. * 8 60 M. Bărbulescu—Z. Milca, O descoperire epigrafică în castrul de la Potaissa, în SCIVA, 26, 1975, 4, pp. 571—576. 8 — Marisia voi. VI.
