Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
112 ANA HOPÂRTEAN 12 prezentate în aceeaşi lucrare: J. Kemény, I. Téglás şi colecţia muzeului (planşa XXXIX). Primele săpături arheologice sistematice au fost făcute între 9 iunie şi 12 iulie 1958, conduse de I. H. Crişan, în colţul de S-E al castrului, care au cuprins şi săparea bastionului. Cu această ocazie au fost trasate trei secţiuni (planşa XL): — Secţiunea A trasată perpendicular pe latura de E, paralelă cu latura de S, a avut 120 m lungime şi 1,20 m lăţime. în afara zidului de E s-a dat peste şanţul de apărare al castrului, care săpat în formă de pîlnie, are la gură 12 m lăţime, şi între 2,30—2,50 m adîncime. Atît în fundul şanţului, cit şi în partea dinspre zid s-au găsit blocuri mari de calcar, fragmente de ţigle şi mult mortar. în spatele zidului (in interiorul castrului) s-a putut vedea aggerul, cea mai mare parte a lui fiind nivelată cu ocazia lucrărilor agricole. în imediata lui apropiere, s-a observat un strat de dărîmătură, sub strat aflîndu-se un drum pavat cu piatră de rîu şi calcar, via sagularis cu lăţimea de 3,50—4 m. — Secţiunea В a fost săpată perpendicular pe latura de S a castrului. Ea a fost de: 55 m lungime şi 1,20 m lăţime. în, limpul efectuării acestei secţiuni, s-a dat peste urmele zidului de S, delimitîndu-se numai după urmele de pămînt şi mortar, deoarece a fost scos în întregime. — Secţiunea C a fost trasată pe colţul castrului şi a bastionului, formînd un unghi ascuţit cu secţiunea A, dîndu-se peste zidul interior al bastionului, apoi de cel exterior , care este însuşi zidul de incintă. în exterior, zidul bastionului măsura 2 m lăţime şi 1,50 m înălţime. Secţiunea a fost prelungită în afara zidului de incintă, unde se vede fundul şanţului de apărare pavat cu pietre. Bastionul de colţ — colţul de SE — al castrului n-a putut fi degajat în întregime, numai conturul exterior. Din cele trei secţiuni au fost scoase numeroase materiale: cărămizi cu ştampila legiunii cu diferite variante de scriere, dintre ele, puţine la număr, pe lingă formula obişnuită avînd epitetul de P(ia)59. apoi, monede de bronz şi argint, de la împăraţii: Traianus, Severus Alexander, Gordianus III, Marcia Otacilia Severa, două fibule din bronz. întregul material descoperit în timpul acestei campanii este datat în secolele II—III, fără a prezenta vreo formă sau urmă de ornamentaţie. Începînd cu anul 1971, s-au efectuat săpături sistematice in castru, eşalonate pe cinci ani, cu continuare în anii următori (planşa XL). între anii 1971—1972 (7—17 aprilie 1971, 23 mai—16 iunie 1972, 19—29 iunie, 3—22 iulie, 16 august—9 septembrie 1976) a fost săpată 59 I. H. Crişan, op. cit., p. 436, fig. 9; p. 437.
