Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
106 ANA HOPARTEAN 6 că în tabloul divinităţilor venerate la Potaissa de către populaţia militară şi civilă, pe lingă cele clasice sínt zeităţile de origine orientală. Aceasta dovedeşte eterogenitatea populaţiei Potaissei, fapt atestat de Eutropius care spune că Traian a adus în Dacia mulţimi „ex toto orbe Romano“. Tot pe latura aceasta, în anul 1950, cu ocazia construirii unor bazine de apă, s-au descoperit urme de ziduri groase de 1,25 m, blocuri mari de piatră, cărămizi şi ţigle, monede etc. Poarta de est care se mai vedea încă în anul 1712 a fost săpată în anul 1841, de unde a ieşit un frumos relief cu banchet funebru, care, după ce a început opera nefastă de dislocare a castrului, din partea populaţiei civile şi a autorităţilor locale, transformînd castrul într-o „minunată“ carieră de piatră, cu material gata fasonat (acţiune care atinge apogeul în secolul al XIX-lea), a stat multă vreme încastrată în zidul interior al tribunalului din Turda19, acum la muzeu (planşa XXXIX). In anul 1865, B. Orbán a observat pe toată întinderea valului înţelenit forma unui dig lat de 4 m, acoperind zidul de incintă, înconjurat de un şanţ ce mergea paralel cu zidurile, de jur-împrejur, iar la mijlocul laturii a observat locul porţii în nişte adîncituri din care s-au scos blocurile de piatră. La colţurile castrului erau nişte ridicături sub formă de movile, care ar fi indicat bastioanele. II. Versantul de nord Cu străzile: Traian, dr. I. Raţiu, Alecsandri, zonă în care sínt menţionate numeroase descoperiri din epoca romană. In anul 1948, în str. Traian, nr. 3 a fost descoperit, în dărîmăturile casei avariate de bombardament în timpul celui de-al doilea război mondial, un altar votiv închinat divinităţii de origine frigiană, Sabazius20, zeu foarte adorat în zonele balcanice ale imperiului, numele dedicantului fiind ipotetic, probabil un soldat al legiunii V Macedonica; în anul 1934, un capitel ionic21, monede etc. în anul 1847, în str. dr. I. Raţiu, nr. 44 s-a descoperit un altar votiv publicat de J. F. Neigebaur22, un fragment din stela funerară a lui 19 I. Mitrofan—L. D. Teposu, O aedicula funerară de la Potaissa, în ActaMN, VII, pp. 533—534, fig. 3. 20 I. I. Russu, Descoperiri si achiziţii ale Muzeului raional Turda, în Act Muz., 1955, pp. 102—103. 21 I. I. Russu, op. cit, în AISC, III, 1941, p. 323, fig. 5. 22 J. F. Neigebaur, Dacien, 1851, p. 206, nr. 46.
