Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
TOPOGRAFIA CASTRULUI LEGIUNII V MACEDONICA DE LA POTAISSA ŞI A ZONELOR ÎNVECINATE ANA HOPÄRTEAN Oraşul Turda, străveche şi importantă aşezare, o depresiune înconjurată de dealuri, s-a dezvoltat în lunca fertilă a rîului Arieş, în punctul în care se lărgeşte după ce a scăpat de cleştele munţilor Apuseni. Datorită bogatului material roman, găsit pe teritoriul său încă din secolul al XVl-lea, fie în urma descoperirilor fortuite, fie cu ocazia diferitelor lucrări agricole, de construcţii sau de canalizări, Turda este bine cunoscută în literatura de specialitate1. Obiectele ieşite la suprafaţă, ca: inscripţii, sculpturi, materiale arhitectonice, cărămizi, ţigle, ceramică, obiecte din os sau din bronz, monede romane (republicane, imperiale, postaureliene), indică o vie şi bogată activitate economică şi socială a Potaissei, precum şi o intensă circulaţie monetară, o continuitate de viaţă socială, permanenţa populaţiei locale. Din lipsa unor săpături arheologice sistematice, cele mai multe şi mai valoroase vestigii s-au distrus sau au devenit proprietatea colecţionarilor particulari, dintre care amintim pe J. Kemény din Luncani şi I. Téglás din Turda, sau a pseudocolecţionarilor, a negustorilor de antichităţi. Alte piese au luat calea străinătăţii îmbogăţind colecţiile muzeelor din Viena şi Budapesta, sau a unor muzee din ţară (Cluj-Napoca, Aiud, Tîrgu Mureş, Sibiu, Bucureşti etc.). Din anul 1951 un mic număr de piese se păstrează în colecţiile Muzeului de istorie din Turda. In lucrarea de faţă vom încerca o sistematizare a cercetărilor efectuate şi a informaţiilor rămase în literatura de specialitate, a săpăturilor arheologice organizate ale celor două campanii: — cea din anul 1958 şi — cea dintre anii 1971—1975, a informaţiilor culese cu ocazia supravegherii lucrărilor de construcţii din diferite puncte ale oraşului. 1 Bibliografia privitoare la descoperirile arheologice din Turda este strînsă în articolul Turda din Repertoriul arheologic al României, manuscris.