Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
96 VASILE MOGA 2 trează decorul specific produselor dacice din faza clasică — linii frînte şi în val incizate, brîul alveolar. Fragmente dintr-un perete de chiup, de factură romană, lucrat la roată, pasta cenuşie-negricioasă. Buza puternic răsfrîntă; decor — linii oblice incizate. Cuţit curbat (cosor de luptă) utilizat şi la lucrări agricole. Identic cu tipurile de cuţite curbate, cunoscute în mediul autohton. Lungimea 22 cm. * ❖ * Suprafaţa cercetată în toamna anului 1974 se găseşte în zona inundabilă a Mureşului, la circa 200 metri de malul sting al acestuia. Lucrările agricole şi inundaţiile din ultimii ani au scos deasupra solului urme de cultură materială, cu preponderenţă fragmente ceramice, aparţinînd unor perioade istorice distincte3. Astfel, au putut fi recoltate de pe suprafaţa relativ întinsă (2 800 m2) fragmente dacice executate cu mina sau la roată şi provenind de la pereţi sau buze de vase, cărămizii, cu impurităţi în pastă şi cu decor caracteristic (planşa XXXIV/1-2), fructiere cenuşii din pastă fină (pl. XXXIV/3) ş.a. Mult mai bine reprezentată şi în proporţie mai mare decît ceramica dacică este olăria romană, provincială, confecţionată, în majoritate, la roată, şi constînd din produse de Culoare roşie-cărămizie şi cenuşie-negricioasă cu aspect zgrunţuros. Materialele romane de la Lunca Fermei îşi găsesc analogii în staţiunile dacice de epocă romană, castre, aşezări rurale etc. unde, pe lîngă vase tipic romane, s-au găsit şi produse ale mediului autohton dacic4. In afara fragmentelor ceramice, suprafaţa respectivă mai cuprinde o însemnată cantitate de resturi de ţiglărie romană, bucăţi din piatră etc., provenind de la construcţii antice, deranjate de lucrările agricole şi răspîndite în zona înconjurătoare. Pornind de la descoperirile de suprafaţă au fost trasate un număr de patru secţiuni, orientate NE-SV. 3 In imediata vecinătate a punctului cercetat arheologic, în vara aceluiaşi an, 1974, am recuperat cîteva vase întregi celtice. Ele vor fi publicate de I. Al. Aldea. Au apărut de asemenea urme feudale, constînd din puţine fragmente ceramice. 4 D. Protase, Problema continuităţii, p. 65; Idem, O aşezare dacică de epocă romană, în Apulum VII/1, 1968, pp. 229—240; M. Blăjan, Descoperiri romane la Turdaş şi împrejurimi, Apulum, XI, 1973, p. 743 sq; N. Lupu, Aşezarea daco-romană de la Roşia, in ActaMN, V, 1968, pp. 445—450; I. Glodariu, Aşezarea dacică şi daco-romană de la Slimnic, ActaMN, IX, 1972, pp. 119—140; N. Gudea, O locuinţă rustică din epoca romană la Gornea, AstaMN, X, 1973, p. 569 sq. prezentîndu-se aşezările unde, alături de ceramica dacică şi într-o cantitate mai mare, s-au descoperit multe din tipurile de vase romane provinciale.
