Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
16 ALEXANDRU POPA 6 bil această descoperirea după 271 e.n.?; sau aşezarea corespunzătoare acestei necropole găsite în apropiere, la „Hulpişti“, datată după materialul ceramic şi după cuptoarele din bordeie, tot în această perioadă de timp, sfîrşitul secolului III — începutul secolului IV e.n.?99. Şi tot cam acelaşi lucru se poate spune şi despre necropola săpată la Moreşti, pe „Podei“, deşi aici nu avem încă toate datele necesare unei încadrări cronologice mai exacte100. Despre o continuitate de locuire se poate vorbi şi în importanta aşezare de la Cristeşti, unde s-a dovedit că viaţa continuă pe mai departe, ba mai mult, cuptoarele de olari nu-şi încetează aici activitatea nici după părăsirea Daciei. Cel puţin aşa ne dovedesc descoperirile arheologice făcute în această localitate, precum şi cele de la Iernut şi Lechinţa, unde o parte a ceramicii din necropolă a fost confecţionată la Cristeşti101. La toate aceste descoperiri se adaugă şi alte materiale dintre care le menţionăm aici, în primul rînd, pe cele de la Cipău — „Girle“, unde între anii 1952—1960 a fost depistată o aşezare cu bordeie, precum şi cîteva morminte de incineraţie cu urne. Descoperirea în vatra de foc a unuia din bordeie a unor monede de la Constantin I, Constantin II, Constantius II şi Valentinianus I, asigură datarea precisă a întregului complex arheologic de aici, în secolul IV102. In baza inventarului mormintelor, în care, în afară de vase au mai apărut şi trei mărgele de calcedoniu, în formă de butoi, de tip sarmatic, reiese că aceste obiecte au fost aduse în acest loc din mediul daco-iazig, din Cîmpia Tisei, de către grupul de daci venit dinspre vest şi stabilit în aşezarea de pe „Gîrle“. Că sínt daci şi nu iazigi ne dovedeşte ritul de înmormîntare, incineraţia, deoarece se cunoaşte că cei din urmă practicau în mod exclusiv inhumaţia103. Tot în acest context de evenimente trebuie încadrate şi descoperirile monetare din necropola de la Iernut, unde au fost găsite monede de pe vremea împăraţilor Severus Alexander, Gordian III, Gallienus, Maximianus Ilerculius, Maxentius, Licinius I şi Licinius II104, la care se adaugă moneda de pe timpul Severinei, amintită mai sus şi care atestă astfel locuirea acestei aşezări şi folosirea necropolei în primele decenii 03 Vezi notele 89 şi 90 şi pp. 116—117. 100 K. Horedt, op. cit., p. 674; idem, Contribuţii la istoria Transilvaniei. Secolele IV—XIII, Bucureşti, 1958, p. 51 (=Contribuţii); D. Protase, op. cit., pp. 38—40. 101 K. Horedt, Unele probleme privind răspîndirea culturii Sîntana de Mureş— Cerneahov în Románia, în SCIV, 18, 1967, 4, p. 582. 102 N. Vlassa, în SCIV, 16, 1965, 3, pp. 501—516; D. Protase, op. cit., pp. 112—114. 103 D. Protase, op. cit., pp. 113—114; idem, Problema colonizării de daci liberi şi carpi în Dacia romană, în SCIV, 23, 1972, 4, p. 595. 104 D. Protase, Problema continuităţii ..., p. 116.
