Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
3 ACADEMIA ROMÂNA ŞI DESCOPERIRILE... 13 de statuetă din alabastru, reprezentînd pe Iunona, tipare de lut între care menţionăm o reprezentare a divinităţii orientale Serapis81, monede82, cîteva fragmente de inscripţii între care una aminteşte de existenţa în acest loc, a unui oarecare HERMEROS LAPIDARIVS, iar alta constituind o dedicaţie votivă lui Marte83, făcută de către comandantul unităţii militare care staţiona în acest loc, Ala I Bosporanorum et Gallorum, la care se adaugă importantele cuptoare de olar şi urmele de construcţii84. Iată o imagine succintă a ceea ce constituie viaţa acestei aşezări în epoca romană. Şi fiindcă tot a venit vorba de unitatea militară care staţiona în acest loc şi care a fost identificată, după ştampilele de pe cărămizi, s-a pus şi se pune problema dacă a existat sau nu, aici, un castru. Pe teren acesta nu a putut fi identificat, cu toate cercetările care s-au făcut, în repetate rînduri. Dar existenţa unei trupe şi prezenţa unui comandant al acestei unităţi, în persoana lui Q. Caecilius Caecianus, trebuie să presupună, în acest loc, şi existenţa unui castru care, fie că nu a putut fi încă identificat, fie că a fost complet distrus de apele Mureşului85 86 *. In cazul că această tabără militară a existat, atunci aşezarea de aici este formată, cel puţin pentru o perioadă de timp, din obişnuitele canabe care iau de obicei naştere în preajma castrelor. O problemă importantă o constituie la Cristeşti, ca şi în general pe ansamblul provinciei, existenţa populaţiei autohtone dacice. Din cercetările arheologice care s-au făcut în această localitate a reieşit că unele categorii de ceramică cenuşie, confecţionată în acest centru şi folosită de populaţia de aici şi din împrejurimi, aparţine băştinaşilor daci, care, adaptaţi noilor condiţii de viaţă, îşi mai păstrează totuşi unele elemente tradiţionale manifestate, în cazul de faţă, prin această ceramică се-şi mai conservă din punct de vedere tehnic anumite forme şi calităţi ce ne amintesc de epoca Daciei independente88. 81 Al. Popa, Două tipare de lut dedicate lui Serapis şi Ceres, în St Com, 19, Sibiu, 1965, pp. 231—235. 82 D. Protase, A. Zrínyi, Tezaurul de monede romane imperiale de la Cristeşti, în ActaMN, II, 1965, p. 257 sqq; D. Protase, A. Zrínyi, O puşculiţă cu denari romani imperiali de la Cristeştii de Mureş, în ActaMN, IV, 1967, p. 463 sqq. 83 CIL, III, 7714, 7715; I. I. Russu, Materiale epigrafice din estul Daciei, în ActaMN, I, 1964, pp. 183—184. Textul celei de-a doua epigrafe este următorul: MARTI AV [g(usto)] I Q(uintus) CAECI [li] | VS CA[eci]LIAN[us] | PRAEF(ectus) [al(ae)] | POS[uit]. 84 AI. Ferenczi, Dare de seamă asupra săpăturilor arheologice de la Cristesti, în ACM1T, I, 1929, pp. 216—217. 85 Vezi şi D. Popescu, op. cit., p. 154. 86 Cf. D. Protase, Problema continuităţii în Dacia în lumina arheologiei şi numismaticii, Bucureşti, 1966, p. 32 (= Problema continuităţii...).
