Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
■64 8 140, cel mai devreme sub Antoninus Pius. In cazul cind ala de illiri nu este о unitate nouä, total deosebitä de celelalte formáéi illirice '(lucru putin probabil), atunci decurge de aici alternativa: ori la Brincovenesti a staponat mai inainte altä trupä ori lagärul de aici a fost construit nu sub Traian, cum am inclina sä eredem, ci mai tirziu, dupä venirea unitätii illirice (numerus sau ala). Dar, in cazul -din urmä, se ivesc о serie de probleme privind grani^a Daciei in aceste párti si apärarea väii superioare a Muresului in perioada Traian—Antoninus Pius, probleme asupra cärora nu insistäm aici, deoarece ele se plaseazä, totusi, ín sfera ipotezelor §i este greu de admis cä Muresul superior nu a fost barat cu un castru si apärat incä din vremea lui Traian. Speräm ca cercetärile si descoperirile viitoare sä adueä precizärile necesare in aceastä problemä. Este suficient sä aruncäm о privire pe hartä, pentru a ne da usor seama de importanda strategicä a castrului de la Brincovenesti. El avea, evident, misiunea de a bara valea largä a Muresului intre Muntii Cälimani $i ai Gurghiului $i de a stävili eventuale atacuri ale dacilor liberi (costoboci, carpi) spre interiorul Provinciei19. Frontul ce trebuia supravegheat si apärat de trupa cantonatä aici avea о adincime, spre „barbaricum“, de 15'—20 km §i circa 30 km lungime, intre portiunile ce reveneau spre apärare castrelor vecine de la •Orhei (coh. I Hispanorum mil.) spre NV si Cälugäreni (coh. p(rima) Alpinorum) spre SE (Pl. XXIV). Ca §i in zona castrelor din valea Somesului Mare20, se pare •cä strategia romanä a recurs si aici la acela§i sistem defensiv, adecvat formelor de teren, reprezentat prin burguri $i turnuri de pazä, asezate ре о largä fipe de teren cätre „barbaricum“. Avem deja unele indicii cä, in zona deluroasä de la poalele Muntilor Gurghiului si Cälimani, intre localitädile Deda, Alunis si Ideciu21, se repetä 19 Dcspre aoestea: D. Tudor, Räscoale si atacuri „barbare“ in Dacia romanä, Bucure$ti, 1957, pp. 11—91 (cu bibliográfia problemei); M. Macrea, Viafa in Dacia romanä, Bucure$ti, 1969, pp. 278—^283. 20 Cu privire la zona din afara liniei de castre, impinzitä cu turnuri de apärare, vezi $t. Ferenczi, ln Satu Mare. Studii $i comunicäri, I, 1969, p. 91— 103; idem, in Sargetia, X, 1973, ,p. 79—104. 21 Recunoa$teri pe teren in aceastä zonä de la räsärit de Mures, a fäout in vara anului 1972 colegul ßt. Ferenczi. El a identdficat pe un virf de deal de pe teritoriul satului Ideciu de Sue un turn de pazä, care urmeazä a fi cercetat prin säpäturi.
