Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
5 CASTRUL ROMAN DE LA BRlNCOVENE$TI . . . 61 171=Cohen2, 264), cärämizi, (igle si olane, precum si divers material märunt, obiijnuit intr-un castru roman. Ceramicä autohtonä dacicä din epoca romanä sau ürme de locuire din vremurile ulterioare r itragerii aureliene nu s-au gäsit pinä acum pe locul castrului. In j urul lagärului si in asezarea sa civilä (situatä la circa 150 m spre sud-vest, incä necercetatä), s-au descoperit, intimplätor, diferite materiale arheologice romane, dintre care amintim un opait de fier, ceramicä romanä provincialä obisnuitä, sestertius de la Hadrian, un denar al lui Marcus Aurelius caesar §i о monedä de bronz cu Prov. Dacia din timpul lui Filip Arabul. Dar descoperirile cele mai importante s-au fäcut ín sáncul de apärare interior de pe latura vesticä (pe plan, casetele A—D, H, L, M) s pe bermä (sect. II). Aici s-au gäsit bucäti si capiteluri de coloanä, peste 40 de monumente epigrafice si sculpturale fragmentare, toate funerare. Ele au fost luate din cimitir, cräpate in bucäti de märitne adecvatä si folosite la repararea in grabä a stricäciunilor pricmuite la zidul de incintä, probabil in timpul räzboaielor marcom mice sau a atacurilor barbare de pe La mijlocul sec. III. Ulterior (nu stim cind), din zid eie au ajuns in fundul §antului (care mui era incä deschis), impreunä cu alte blocuri de piaträ cioplite, dar anepigrafe si nesculptate. Dintre inscriptii releväm in mod special piatra funerarä a illirului Ai,rel'{ius) Vale(n)s Siso, sóidat in ala I n(umeri)4 Il(l)yri(corum), pe care i-a pus-o sotia sa, Zetzi (Pl. XXVIII), care, dupä cum о aratä numele, ar putea fi о illirä sau localnicä dacä5. De remarcat este ?i fragnientul inscripti ei cu numele i'llir D assius, desigur militar (decurion?) in corpul de trupä de aici. Dintre monumentele sculpturale, Drin stilul, conceptia sau motivele artistice mai deosebite, se remarcä vreo citeva lespezi-pereti de aedicula sau stele funerare. Din rinlul acestora amintim sculptura cu lupoaica si cei doi ge-4 Leotura nfumeri) este preferabilä celeä de n(ova), care este foarte pufin sau chia:- deloc plauzibilä. In senisul acesta: I. Paulovics, op. cit., p. 26; I. I. Russu, in ActivMuz, II, 1956, p. 130; N. Gostar, in AotaMN, V. 1968, p. 475. 5 Referitor la amtroponimele traeo-daee §i la tracii din Dada in general, yezi I. I. Russu, in AISC, IV, 1944, pp. 107—114; idem, in ActaMN IV, 1967, pp. 85—1Э5. Antroponimul Zetzi, ca ?i Siso, apare acum pentru prima oarä in Inscriptii
