Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

I. Arheologie

52 VALENTIN VASILIEV 2 Despre mormintul di&trus se stie sigur cä era de inhumatie, fiind observate oase din scheletul uman, dar alte informatii nu s-au putut obline. Ulterior, din inventarul acestui mormint, A. Zrinyi a recuperat, pe sea ma Muz. Jud. Mure?, douä vase de lut. Vas bitronconic mare cu buza evazatä ?i patru proeminen^e­­apucätori dispuse sub diametrul maxim. Zona diametrului maxim este puternic profilatá (Pl. XIX/2). Pastä cu nisip, ardere buna, cu­­loare brunä-cenu?ie (dimensiuni: diametrul maxim = 28,6 cm, dia­metrul gurii=19 cm, diametrul fundului~13 cm, I,—i3i6,5 cm). Vas bitronconic cu buza evazatä ?i zona diametrului maxim puternic profilatá, avind in partea superioarä un mic präg (о usoarä säntuire; Pl. XIX/1). Pastä cu nisip, ardere bunä, culoare brunä-cenusie (di­mensiuni: diam. max. = 21 cm, diam. gurii=12,5 cm, diam. fund = = 11,5 cm, I. = 23 cm). Ambele vase au un aspect arhaic pronuntat si constituie forme obisnuite pentru descoperirile scitice din Transilva­­nia. Din acest motiv nu consideram necesarä discutarea detaliatä a fiecäruia in parte. Amintim doar cä vasul bitronconic färä proemi­­nen(e i?i gäse?te analogii perfecte, spre exemplu, printre descoperi­rile scitice cunoscute mai demult de la Cipäu2 si ín necropola de la Blaj3, si cä acest tip de vas, färä preeminence, este caracteristic ne­­cropolelor scitice din nordul Märii Negre4. Cipäu, com. Ogra, jud. Mures In diferite etape, cu ocazia unor lucräri, au fost descoperite incidental la Cipäu morminte scitice5. Ultima descoperire, consti­­tuind obiectul semnalärii de fatä, s-а fäcut in decembrie 1966 cind, datoritä exploatärii nisipului, s-а aflat un nou mormint. Punctui, numit „Izolare“, о sectie a intreprinderii ICIA din Cipäu, se aflä la cca. 900 m est de gara Cipäu si 100 m sud de cälea feratä ce duce spre Tg. Mure?. Mormintul, de inhumatie, a fost distrus de lucräri. Adincimea de depunere cca 1,50—1,80 m (in stratui de nisip). Conturul gro­­pii neprecizat. Scheletul se afla pe spate, intins, orientat V—E (capul la vest). Din afirmatiile muncitorilor rezultä cä in zona pi-2 N. Vlassa, ín Apulum, Ilii, 1961, p. 22, fig. 3/7, p. 25, fig. 5/11. 3 V. Vasiliev, in Apulum, X, 1972, pL XI/1. 4 V. Vasiliev, A. Zrinyi, in File de istorie, Bistrita, 1974, p. 115. 5 Cf. N. Vlassa, op. cit., p. 19 urm.

Next

/
Thumbnails
Contents