Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
7 CULTURA COJOFENI IN JUDETUL MURE? 35 mind pärerea vechii istoriografii (Orbán, Benkő, Martian24) care considera Podeiul о cetate de facturä feudalá. In acelasi an, 1951, Z. Székely descoperá la Singeorgiu de Mures о nouä a^ezare Cotofeni25 ре care о sapä in 1957. A§ezarea era situatä in punctui numit capela Máriaffy, un promontoriu aflat in stinga Muresului, lingä ?oseaua ce duce spre Tirgu Mure?, promontoriu cu pante abrupte. Terenul situat intre capela Máriaffy ?i diniedé I. M. F. — Tirgu Mure?, numit Gyéra-alja, avea de asemenea о asezare Cotofeni. Säpäturile efectuate de Z. Székely in ambele asezäri au scos la ivealä pe lingä numeroase si variate fragmente ceramice ?i unelte ?i arme din corn ?i piaträ. Cätre mijlocul deceniului trecut, paralel cu säpäturile de pe santierul arheologic de la More?ti, se efectueazä sondaje ?i säpäturi ?i in diverse punote din zona Muresului mijlociu, care aduc noi descoperiri de asezäri Cotofeni. La Cuci-Garä, cu prilejul unor lucräri de excavate a nisipului, N. Vlassa descoperä douä bordeie ale culturii Cotofeni (1955). De la Cipäu catunul Sfintu Gheorghe, in punctui Pe ses, ca ?i de pe dilma, denumitä de localnici La bisericä (La biserici), situatä la circa 200—250 m de a?ezarea Pe ses, acela?i cercetätor descoperä fragmente ceramice Cri?, Cotofeni si Wietenberg (1957). Punctui topografic Dupä cosuri, situat pe movila de lingä podul plutitor de pe Mure? con^inea de asemenea numeroase vestigii Cotofeni. Grädinile din jurul ?colii generale, ca ?i terasa ridicatä lingä un brat al Muresului, fa(ä in fatä cu a?ezarea de Pe ses, dädeau la rindul lor vestigii Cotofeni. Acestora li se adäugau materialele Cri?, Cotofeni ?i Wietenberg de la Cipäu-fCM, de pe un mamelon, sondat in 1957 de N. Vlassa26. 24 B. Orbán, A Székelyföld, IV, p. 219; К. Benkő, Marosszék, p. 323; Martian, Rep., II, nr. 417. 25 Z. Székely, in ActMed, Media?, 1, 1953, pp. 3—8; idem, SCIV, 19, 1968, 3, p. 426; idem, Materiale, VI, 1959, pp. 187—189; p. 188, fig. 1/1—2' p. 189, fig. 2; p. 190, fig. 3; p. 191, fig. 4; D. Popescu, SCIV, IX, 1958, 1, p. 142, nr. 12; idem, Dacia, N.S., II, 1958, p. 480, nr. 12; N. Vlassa, ActaMN, Ц, 1965, p. 22, nr. 5; p. 3, fig. 3/6—23; p. 37. 26 D. Popescu, K. Horedt ?i col., SCIV, V, 1954, 1—2, pp. 221—2-22 (ICIA); K. Horedt, ibidem, VI, 1955, 3—4, p. 659, pi. Ill; K. Horedt ?i coi., Materiale, IV, 1957, pp. 184—185; N. Vlassa, ibidem, VI, 1959, pp. 448—450; p. 449, fig. 5/3, 5, 8, 9, 14, 16; D. Popescu, SCIV, IX, 1958, 1, p. 142, nr. 7 (ICIA); idern^ Dacia, N.S., II, 1958, p. 480, ,nr. 7; M. Масгеа, I. H. Cri?an, ActaMN, I, 1964, p. 352, nr. 29 a (ICIA), 30 a (Cipäu — Sf. Gheorghe); N. Vlassa, Apulum, IV, 1961, pp. 24, 31—33, 34r—35; p. 20, fig. 1; p. 31, fig. 10; p. 32, fig. 11 (Cipäu-Garä); idem, ActaMN, II, 1965, pp. 28—29, nr. 13; p. 26, nr. 11 b (La biserici); p. 37, fig. 14 (Cipäu-Sf. Gheorghe); p. 28, nr. 13b (ICIA); p. 29,h (?coalä). 3
