Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
5 CULTURA COTOFENI IN JUDETUL MURE? 33 A doua lucrare, a lui A. Prox19, de§i nu s-а ocupat special de problematica culturii Cotofeni, in dorin(a gäsirii firului genetic al bronzului timpuriu sud-est transilvänean, referindu-se la cultura men^ionatä inclina, ca si I. Nestor, sä о considere cultura in succesiune de faze (etape); Linsenkeramik si Furchenstichkeramik. Lucrarea incerca sä determine legäturile genetice ale culturii pe care о trata (Schneckenberg), sä-i stabileascä fazele de evolu(ie §i raporturile cu culturile epoch. Cultura Cotofeni intra astfel implicit in analiza autorului, care utiliza ?i descoperiri mure§ene (Cristesti) in discutia problematicii. Dupä a pariti a celor douä lucräri, cercetarea sau reconsiderarea descoperirilor culturii Cotofeni in judetul Mures a incetat aproape un deceniu. Ea a fost revitalizatä о d'atä cu reorganizarea structuralä a cercetärii stiintifice pe noi criterii, coordonate de Academie (1948), prin Institutul de Arheologie (1949), in climatul favorabil creat de statul nostru. Efectul s-а fäcut simtit incä in 1949, cind s-а descoperit asezarea Cotofeni de la Saschiz. Atunci, colectivul Institutului de istorie §i arheologie de la Cluj, condus de prof. dr. docent К. Horedt, cercetind — in cadrul planului stabilit de Academie — in regiunea Tirnavei Mari, problema pätrunderii si asezärii slavilor in Transilvania, a descoperit in nordul localitätii pe Cetatea Uriasilor (Hühnenburg) asezarea Cotofeni20. Sondajele efectuate de M. Rusu au arätat cä aceastä a§ezare, de inäl(ime, are terase specifice, aseminätoare celor transilvänene de la Boarta, Cilnic, Mägura Cäpudului s.a. In 1951, D. Popescu reluind sondajele mai vechi efectuate de J. Noväk (1942) la Breaza descoperä in stinga drumului ce duce la Reghin, intre valea Lu^ului §i dosul morii о nouä a§ezare Cotofeni21, care fusese distrusä partial de cariera de pietris in exploatare. Sondajele efectuate de cercetätor au stabilit cä asezarea, pe terasä, continea in succesiune cronologicä mai multe culturi, printre care si cultura Cotofeni. 19 A Prox, Die Schneckenbergkultur, Brasov, 1941, pp. 80—81; p. 56 (Criste§ti). 20 K. Horedt ?i col., SCIV, I, 1950, 1, p. 124; idem, Materiale, I, 1953, p. 798; M. Macrea, I. H. Cri$an, ActaMN, I, 1964, p. 360, nr. 92. 21 Despre descoperirile de aici: Roska, ErdRep, p. 37, nr. 81; idem, ArchErt, 1941, pp. 15—19; K. Horedt §i col., SCIV, III, 1952, p. 328; Informafie — M. Rusu. 3 — Marisia vol. V.