Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
9 STRUCTURA AGRARÄ IN COMITATUL MURE$-TURDA 189 in Caraij-Severin 63,4%, in Fägäras 48,4%. Din intreaga suprafatä cu circuit inchis din Transilvania, comitatului Mures-Turda ii revenea doar 5,89®/o; — majoritatea pämintului sub regimuri restrictive il constituiau pädurile si päsunile; suprafata cultivabilä reprezenta abia 4%, ceea ce a avut о influence negativa asupra economiei generale a comitatului; — aceste proprietati au luat na§tere prin deposedarea färanilor. ceea ce s-а reflectat in situatia materialä a acestora. In literatura de specialitate se sustine cä, in general, contingentul cél mai ridicat al täränimii särace il dädeau acele pärti unde extinderea proprietätii cu circulare ingräditä era mai insemnatä. In acest sens se aratä cä in comitatui Cara§-Severin gospodäriile särace ajungeau la 74,9%, iar in Ciuc la 58,8% din totálul gospodäriilor19. Sintern de acord cu aceastä concluzie, dar trebuie subliniat cä §i in comitatui Mures-Turda contingentul de tärani säraci, dupä cum vom vedea mai tirziu, era foarte ridicat §i aceasta tocmai datoritä repartizärii inegale a proprietarii funciare, precum si politicii de pauperizare a maselor dusä de statui burghezo-moijieresc ungar. „Aceastä repartitie voit nerealä — subliniazä un economist — tiritä in cadrele cele mai clasice ale nedreptätii, avea la bazä principiile tendentioase ale unei politici agrare cu totul §ubredä, care cäuta pe toate cäile sä sprijine si sä ajute proprietatea mare al cärei rol era de mare importanfä pentru economia generalä in limitele fixate de intreaga politicä economicä“20. Marea majoritate a pämintului detinut de mo§ieri era lucrat in regie proprie ceea ce demonstreazä cä, in comparare cu alte comitate din Transilvania, sistemul capitalist al arendärii era mai pu^in dezvoltat. $i intr-adevär, la sfirsitul secolului al XIX-lea, in timp ce numärul marilor arenda^i din Transilvania era de 1630, in comitatui Mure§-Turda se constatä doar 23, ceea ce reprezintä circa 6% din totálul gospodäriilor mo§iere$ti, procent cu mult sub media pe intreaga Transilvanie. Aceasta inseamnä cä un arenda§ revenea la 17,44 gospodärii mosiere^ti, de asemenea, cu múlt mai putin decit in celelalte comitate ale Transilvaniei. Dupä 1900 se observä 19 Ludovic Vajda, Despre situafia economicä social-politicä a Transilvaniei in primii ani ai secolului al XX-lea, in Studii materiale de istorie moderna, vol. I., Bucure$ti, 1957. p. 311. 20 Ion Luca Ciomac, op. cit., p. 41.
