Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

II. Istorie

5 STRUCTURA AGRARÄ IN COMITATUL MURE$-TURDA 185 cu alte comitate ale Transilvaniei. Aceas tä situate se explica, pe de о parte, datoritá formelor de relief care in comitat erau repre­­zentate prin zone de munte si de deal, iar pe de altä parte, si prin aceea cä dupä 1848, ca urmare a primirii de cätre fárani a sesiilor pe care le-au folosit inainte de revolute, si cum acestea erau for­mate din pämint arator, mosierii au rämas, in general, in posesia a intinse suprafefe de päduri. Interesant de subliniat e si faptul cä suprafetele pädurilor diferä in cadrul marii proprietati funciare de la о categoric de gospodärie la alta. Suprafetele cele mai intinse erau deminute de gospodäriile cu peste 200 jugare. Astfel, supra­fetele gospodäriilor ce posedau pämint intre 500—1000 jug. repre­­zenta 6,45% din totálul pädurilor de pe raza comitatului si 36,50% din totálul pämintului detinut de aceste gospodärii, iar cele peste 1 000 jugäre 77,46% si respectiv 82,36%. Cele mai intinse suprafete de päduri se constatä in plä§ile Reghinul Superior §i Miercurea Niraj, unde intílnim proprietari a cäror intindere de päduri depä$ea limita de 1 000 jugäre. Amintim, in acest sens, suprafetele detinute de Schwarcz Mendel (8 923 jugäre) si cele din posesia „Primei socie­­täti de plutärit“ din órásul Reghin (28.815 jugäre)8 9. Dupä suprafetele acoperite cu päduri urmeazä, ca intindere, terenurile cultivabile ce reprezentau 18,82% din totálul intinderii de pämint detinut de gospodäriile cu peste 100 jugäre §i 25,55% din intreaga suprafatä a comitatului. Terenurile cultivabile erau intilnite in asezärile din pläsile Muresului Inferior si Muresul Su­perior, adicä in zona fertilä oferitä de lunca vechiului riu ardeleän. Urmeazä in continuare terenurile pentru päsuni (10,10%) si iz­­lazurile (6,32%). Cind analizäm repartitia proprietätii funciare trebuie sä avem in vedere si asa-numitele proprietäti legale, cu circulatie inchisä, care au contribuit in mare mäsurä la agravarea impärfirii nejuste a pämintului intre mosieri si (ärani. Aceste proprietäti erau sus­­trase in bunä mäsurä liberei circulari si nu puteau sä contribuie, cbiar in cazul in care täränimea ar fi dispus de mijloace corespun­­zätoare, la procesul de extindere a proprietätii täränesti4. Situatia respective se explicä prin mäsurile luate de stat in scopul impie-8 Gazdaczimtára, A magyar Kir. Központi Statisztikai Hivatal —, Buda­pest, 1897, pp. 504—505. 9 Desträmarea monarhiei austro-ungare, 1900—1918, Editura politica Bucure$ti, 1984, p. 15.

Next

/
Thumbnails
Contents