Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

II. Istorie

ACADEMIA ROMÄNÄ $1 IOSIF HODO$

IOAN CHIOREAN

Fenomenul cultural-stiintific románesc din anii de mijloc ai veacului trecut reflectä inainte de toate adincile prefaceri socialeconomice §i politice din spatiul carpato-danubian. Sint bine cunoscute evenimentele care au avut loc dupä revoluta din 1848, dar mai ales semnificatia lor in istoria poporului román. Meritä insä subliniat faptul cä in acest cadru politic, deschis de actui Unirii Principatelor in 1859, se prefigureazä suportul institutionalist modern al bazei si suprastructurii tinärului stat román. In atari imprejuräri, avindu-se in vedere multiplele cerinae de progres si cultura, numerosi intelectuali ai vremii isi concentreazä eforturile pentru a pune bazele supremului for de §tiintä §i culturä ín Románia. Traditiile si realizärile de pina atunci ale unor asociatii si societati literare si de culturä din cele trei täri románesti demonstrau pe de-о parte continuitatea fenomenului cultural románesc pe ambele versante ale Carpatilor, pe de altä parte necesitatea imperioasa a unei institutii centrale unice, care sä inmänunehieze ín rindurile ei cei mai reprezentativi oameni de §tiintä si culturä romäni. Din acest punct de vedere, putem spune cä Societatea Academicä Romänä a fost cea dintii institute care a conjugat eforturile intregului neam pentru a unifica pe deplin spiritualitatea romäneascä, descätu§ind-o de grantele politice artificiale, contribuind astfei in mare mäsurä la desävirsirea unitätii statale.

In acest cadru al eforturilor subsumate in slujba ideii de infiintare a forului academic unic pentru romänii de pretutindeni, anul 1866 avea sä fie decisiv. Nu intimplätor deci asistäm in primävara acestui an, dupä publicarea decretului Locotenentei Domnesti, la un entuziasm general in rindurile intelectualitätii transilvane. Cu acest prilej se fac si numeroase propuneri de membri pentru societatea academicä din Bucure^ti. Iosif Vulcan, de pildä,

и