Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
22 ALEXANDKU POPA 14 aducä precizäri §i de ace'astä natura, in afarä de obisnuitele informari cu caracter mai mult sau mai putin tehnic. La Тёпе (300 г.е.п.—106 e.n.J. Izvoarele literare antice mentioneazä cä ineepind cu aceastä perioadä istoricä teritoriile noastre sínt locuite de triburile dacice, populatie care face parte, ca ramurä nordicä, din marea familie de triburi iliro-trace. Aceste triburi care stäpinesc iji Valea Muresulu i, au о organizare socialä si politicä destul de avansatä, fapt care le va ingädui ca in unele momente ale istoriei lor, sä se constituie in mari uniuni de triburi, sau sä alcätuiascä, a§a cum s-а intimplat pe timpul lui Burebista sau mai ales al lui Decebal, adevärate state. Aceste realitäti istorice relevate de informabile literare antice, sint in mod fericit conturate si completate de cercetärile si descoperirile arheologice fäcute de-а lungul anilor. Este, ered, suficient sä amintesc aici de importantele descoperiri fäcute in Muntii Orästiei, pentru a ne face о idee clarä asupra acestei stäri de lucruri. In ce prive^te aria geograficä de care ne ocupäm, i§i aduce §i ea din plin eontributia prin cercetärile si descoperirile care s-au fäcut, la lämurirea unor aspecte ale vietii popula^iei dacice din aceastä zonä. Astfel, examinind harta acestor descoperiri, venind dinspre izvoarele Muresului, prima localitate este Dedradul, din apropiere de Reghin. Aici, in 1964, a fost descoperit un interesant depozit de unelte agricole62, compus din 5 fiare de plug, un cu^it si un manson, la un loc cu fragmente ceramice, apar^inind epocii dacice. Evident, este vorba aici de о asezare ruralä care avea printre alte ocupatii si agricultura. Urmätorul punct pe harta noasträ este localitatea Breaza, unde printre alte descoperiri arheologice a fost identificatä in 1951 si о asezare La Тёпе63. Municipiul Tirgu Mures se inscrie sji el pe lista acestor descoperiri. Aici au fost identificate ín anii 195Í—1952 doüä puncte: „Fabrica veche de cärämizi“ si „Cotitura Dimbului“64, iar din imediata apropiere a orasului, de la Cräciunesti, provine un bräzdar de plug65. 62 I. Glodariu §i M. Cimpeanu, op. eit., pp. 19—32. 83 ßantierul „A$ezäri slave in regiunile Mure? Cluj“, in SCIV, III, 1952, pp. 327—328. 84 N. Vlassa, Cercetäri arheologice ..., pp. 22—24. 65 I. H. Cri$an, Un depozit de unelte descoperit la Lechinfa de Mure?, in SCIV, XI, 1960, 2, p. 293. Acest bräzdar a apärut in säpäturile fäcute aici, inainte de 1940, de cätre Aurel Filimon.
