Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

I. Arheologie

• 18

ALEXANDRU POPA

10

la Goreni, in punctele, „La cruce“ §i „Valea Logigului“, precum si in teritoriul Batosului43, pe cunoscuta terasä „Gledinel“. Coborínd apói pe cursui Mure^ului, urmätoarea localitate unde au fost descoperite importante ürme hallstattiene, este oratui Tirgu Mures. Aici, pe terenul vechii fabrici de cärämizi, cit §i pe cel al cetarii feudale, au fost identificate resturi ceramice44, care ne demonstreazä cä si in aceastä vreme teritoriul orasului a fost о ínsemnatá vaträ de asezare umanä. Mergind mai departe, itinerariul nostru se opreste din nou la Cipäu. Repetatele cercetäri arheologice au reusit sä identifice in aceastä localitate un numär de cinci puncte in care s-au precizat a^ezäri hallstattiene $i anume: cariera de nisip de lingä garä, cimitirul satului, Girle, Hidro si cätunul Sf. Gheorghe45. Inainte de a relua drumul nostru pe firul apei Muresului, mai mentionäm о foarte intinsä asezare hallstattianä in hotarul localitätii Cucerdea, in prelungirea terasei „Dealul Podeiului“46, pe teritoriul fermei zootehnice de la Cipäu. $i iatä-ne ajunsi din nou la Iernut. Este localitatea in care au fost identificate cele mai numeroase ürme hallstattiene de pe Valea Muresului. Ele sint urmätoarele: Bedee, Fundul Bedeelor, Bide$cutul Mare, Goratar, Totäghi, Galahegy (bronz tirziu — hallstatt timpuriu), Ripsächi, Bide^cutul Mic, Ilulpi^ti, vechiul cimitir, biserica reformatä si castel47. Mergind mai departe urmätoarea noasträ haltä este Lechinfa. Aici in cadrul §antierului „A?ezäri slave in regiunile Mure$ §i Cluj“ al Academiei, in 1951, pe „Podei“, a fost identificat $i un strat de culturä hallstattian48. Säpäturile fäcute in urmä cu mai mulfi ani la Cuci si Bogata au precizat §i pe teritoriul acestor localitäfi stafiuni hallstattiene: la Cuci, in punctui „La Berc“, iar la Bogata, in zona cantonului

C.F.R., la „Bercul färcilor“49 §i la „Dilma bisericii“50. In fine, ul-43 I. Glodariu §i M. Ofmpeanu, op. sit-, pp. 19—32; V. Lázár, loc. cit.

44 N. Vlassa, Cercetäri arheologice ..pp. 22—24.

45 Idem, О contribute la problema scitica ■.pp. 31—34; Idem, Cercetäri arheologice ..pp. 25—26 §i 28—30.

46 N. Vlassa, op. cit., p. 24.

47 Idem, Säpäturile de salvare de la Iernut, in Materiale, IX, pp. 167— 176; Idem, Cercetäri arheologice ..., p. 32.

48 §antierul „Asezäri slave in regiunile Mure? fi Cluj“, in SC1V, III, 1952, p. 321 sq.

49 D. Berciu ?i I. Berciu, op. cit., pp. 2—3; N. Vlassa, op. cit., p. 25.

50 N. Vlassa, Cercetäri arheologice ..., p. 25.