Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
7 OLARII DIN TlRGU MURE§ §1 PRODUSELE LOR . . . 99' siruri de alveole ovale, in pozitie verticalä. Materialul grosolan neuniform ars in zona colonetelor se ingroa§ä, formind о talpä. In baza ornamentatiei simple si a executiei mai putin ingrijite,' presupunem cä este vorba de produsul vreunui olar de la tara; luind in considerare contextui de descoperire, ambele fragmente le datäm in prima jumätate (?) a secolului al XVII-lea33. Piaci de „teracotä“ fragmentare, nesmältuite, reconstituite in baza confruntárii tuturor fragmentelor (pi. LIII). Subliniem de la bun inceput cá nu este vorba de cahle intrebuintate la sobe, ci de pläci ornamentale utilizate la decorarea in-terioarelor (poate §i a exterioarelor?) de clädiri. Studiind aceastä proble-mä, János Herepei stabileste34 cä in cercurile nobilimii din Transilvania in sec. XVII era un obicei utilizarea pläcilor de faiantä, din import, pentru decorarea — impodobirea interioarelor. Acéláéi lucru trebuie sä admitem §i' in privinta cetätenilor -mai instäri(i de la orase care incearcä imitarea vietii feudalilor sub toate aspectele ei, limitindu-se insä la íntrebuintarea produselor indigene. In unele cazuri acest lucru este evident si la unii nobili! mai pu(in instäriti: in cadrul säpäturilor noastre de la Brincove-ne§ti (1973, sect. XVI, — 0,20—0,40 m) au apärut pläci trapezoi- - dale cu un motiv vegetal de tip „infinit“ care a fäcut posibilä-, intrebuintarea lor in cadrul frizelor din interioare35. ln ce priveijte decorul acestor pläci, putem prezenta о adevä- - ratä compozitie a maestrului olar din prima jumätate a sec. al i XVII-lea: Intre eite douä caneluri verticale se aflä cimpul ornamental, avind in centru imaginea unui animal mitologic (probabil grifon, , cu corpul de leu §i cu aripi), inconjurat de о coroanä de raze frinte. . Cimpul dintre animal §i coroanä este umplut cu lalele schematizate.Dedesubtul si deasupra cimpului central sint amplasate cite patru i rozete: douä mici §i douä mari, avind eite patru petale cordiforme, fiind legate in pereche de eite о volutä. Atit volutele cit si rozetele ■ sínt dispuse simetric. Zonele rämase liber sint umplute cu lalele schematizate, neläsind nici un spatiu liber. 33 Dimensiuni: i. 132 mm, 1. 243 mm, gr. 14—25 mm. 34 Herepei János, A bokályos ház (Casa decorata cu ceramicä), in Kelemen bajos Emlékkönyv (Omagiu lui Kelemen Lajos), Cluj-Bucure§ti, 1957, pp. 326—333. 35 A. Zrínyi, Vestigii ale feudalismului la Brincovene$ti, in Steaua rojie, Tirgu Mures, XXVI (1974), nr. 272, p. 3. 7*