Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

II. Istorie

OLARII DIN TlRGU MURE$

§1 PRODUSELE LOR IN LUMINA CERCETÄRII MATERIALULUI REZULTAT DIN SÄPÄTURI

ANDREI ZRÍNYI

In a sa vastä lucrare privind me§te§ugurile Transilvaniei1 acad. Stefan Pascu trece in revistä inceputurile oläritului täränesc, documented din sec. al XIII-lea, apoi, in cadrul dezvoltärii me^tesugului, desprinderea olarilor orä$eni din rindul celor de la 1,arä2. Olarii din orakele transiivänene se organizeazä ín bresle: este cunoscut faptul cä olarii din Sibiu si Sighi$oara erau organ izadi deja in 1376 in „lutifigulorum fraternitas“ — breasla olarilor3.

In documente nu apar decit relativ tirziu men^iunile privind olarii4. Este oarecum semnificativ faptul cä, de exemplu, in 1600 existau la Tirgu Mure?, íntr-un ora§ de marimé mijlocie, cca 140 me.'jte.'pUgari bresla§i, nu se specificä insä componenda lor dupä ocupadie5. Cea mai veche in§irare pästratä a breslelor tirgumure§ene este cunoscutä din anul 16576, fiind amintidi 12 olari. Intr-o glosä de pe un document al breslei olarilor din 1 aprilie 1888 se

1 ijtefan Pascu, Me?te§ugurile din Transüvania pinä in secolul al XVI- lea, Bucure^ti, 1954, p. 24.

2 Ibidem, p. 56.

3 Ibidem, p. 69; unii autori (Traian Popa, Monográfia ora?ului Tirgu Mures, Tirgu Mure$, 1932, p. 305; Lajos Szádeczky, A czéhek történetéről Magyarországon (Despre istoria breslelor ín Ungaria), Budapesta, 1889, p. 7) considera cä aceastä organizare se datoreazä meseríasilor sa§i colonizadi aici, aducind cu sine germenii acestei organizadii.

4 Documente privind istoria Romániei, sec. XI—XIII, Seria C, Transilvania, vol. I, pp. 5, 24, 68, 373.

5 §t. Pascu, op. cit., p. 249; cf. Petelei István, A marosvásárhelyi czéhek házi szokásairól (Despre obiceiurile de casä ale breslelor tirgumure?ene), in Századok (Secole), 1878, p. 95.

6 Nomina Caeharum in Civitate Marosvasarhely residentiu[m] tempore iudicatus Pruden[ti] et Circumspecti V[iri] D[omi]ni Francisci Kovats, & Juratoru[m] Cici. & Regnante Ill[ustris]s[i]mo ac Celsiss[im]o Principe D. D. n[ost]ro Clementiss[im]o Georgio Rakoczj. Regestata per manus Petrj Horuat Desi. (In anno 1657 23 Febr[uarii]); Arhivele Statului, Tirtgu Mure§, Acta Politica 273 i. 2.