Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
90 EUGEN FRUCHTER. GABRIEL MIHÄESCU 8 Analiza locului acestui cerc in istoria culturii románesti nu se opreste numai la antecedentele §i activitatea sa, ci putem evidencia continuitatea lui, indeosebi ín epoca de afirmare culturalá románeascá patronatá de Constantin Brincoveanu, pentru care este deschizátor de drum. Academia de la Sf. Sava din 1694 a reprezentat crea^ia fo§tilor elevi ai $colii greco-latine de la Tírgoviste, unii dintre memibrii cercului academic fiind íntilniti mai tirziu ín cadrul Academiei domnesti sau al altor instituti bríncovenesti. $i in aceastä epocá infloritoare Tírgovistea continuä sä aibä о contribute culturalá importantä, cu rezonan^e notabile ín intreaga lume sud-est europeanä. Sfirsitul domniei lui Mátéi Basarab nu inseamnä si incheierea „epocii lui Mátéi Basarab“17. Mentinerea la Tírgoviste a Mitropoliei Tárii Románe§ti pinä ín anii 1668—1671 §i activitatea mitropolitului Stefan I in Tirgovi§te pina la moartea sa (1668) au fácut posibilä continuarea intrunirilor intelectuale ale cärturarilor cercului academic tírgovi^tean pinä la sfirsitul deceniului al saptelea. Activitatea ulterioará a unora dintre membrii cercului atestá rolul säu ín cristalizarea si continuitatea sintezei culturale reprezentate de fenomenul „Bizant dupä BizanC“. Datoritä preocupärilor cu caracter mai inait, academic, de nivel european, a Cercului de cärturari din Tírgoviste, este íntemeiatá adäugarea sa la societátile din Tirgu Mures (1791—1806), Sibiu, Brasov, Lugoj, Bucure^ti, Iasi, Cluj, Oradea, Satu Maré §.a., care — desi profilate pe domenii mai múlt sau mai pu^in limitate, de cele mai multe őri istorico-filozofice — sínt de ja considerate precursoare ale Academiei Románé18. Prin aceastä reconsiderare se poate vorbi astfel de о continuitate a vie(ii academice romäne§ti íncepind din sec. XVII-lea, secol „care inseamnä sfirsitul slavonismului“, in cultura románeascá, disparilia culturii slavo-bizantine „in formele ei pure“13. 17 Al. Efremov, leoane de la mijlocul secolului al XVII-lea din biserica Stelea — Tírgoviste, ín „Buletinul monumentelor istoriice“, nr. 1/1973, p. 53; Idem, Púmul peisaj de concepfie occidentals in pictura de icoane din Tara Romdneascü, ín „Revieta muzeelor monumentelor“, seria Monumente istorice $i de artä, 1/1974, p. 74. 18 Academia Republicii Socialiste Románia, Bucuresti, 1966, p. 9—13; „Noesis.“ (istudiile semnate de $tefan Báírsánescu, Emil Pop, Al. Dima, Adina- Arsenescu, Iosíf Spielman). 18 P. P. Panaitescu, Contribufii la istoria culturii románesti, Ed. Minerva, 1971, pp. 43—44