Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
14 ALEXANDRU POPA 6 ín timp ce cultura Co(ofeni este sesizatä la Batos18, Singeorgiul de Mures19, Cristeijti, Moresti20, Cipäu, Iernut, Lechinta21, Cucerdea, Goreni, Ozd, Breaza si Bogata22. Säpäturi propriu-zise in legäturä cu aceastä perioadä de timp nu au fost intreprinse in aria geograficä ce ne intereseazä, asa cä datele arheologice ce ne stau la índeminä, nu sint prea numeroase. In afarä de ceramica apärutä in diverse stafiuni §i cele citeva bordeie semnalate, nu ne gäsim, pentru moment in situatia de a spune prea multe lucruri cu privire ]a aceastä epocä.23 Epoca bronzului. Spre deosebire de cele douä perioade istorice de care ne-am ocupat pinä acum — neolitic si eneolitic — in epoca bronzului asezärile sint múlt mai numeroase, múlt mai bogate in vestigii arheologice. Pentru a ilustra acest lucru eredem cä este suficient sä amintim, incä de la inceput, cä in Valea Muresului cuprinsä intre izvoare si localitatea Chefani. au fost identificate pinä in prezent urme ale epocii bronzului in circa 20 localität-i. Coborind dinspre izvoarele Muresului, primele asezäri semnalate, pinä in prezent, pe care le intilnim in cale, sint cele din raza localitä^ilor Bato$ si Goreni24; urmeazä apoi Breaza25 * *, Petrilaca de Mures29, cu asezarea sa aparfinind céléi mai frumoase si mai interesante culturi a epocii bronzului, Wietenberg, asezarea de la Gorne§ti — „Sura Hirburilor“ (cf. N. Vlassa, Cercetäri arheologice, p. 20), asezarea 18 V. Lazär, op. cit., p. 19. 19 Z. Székely, op. cit., p. 188—189; N. Vlassa, op. cit., p. 22. 20 N. Vlassa, op. cit., p. 19; I. H. Cri$an, Säpäturi ?i sondaje in Valea mijlocie a Muresului, in ActaMN, II, pp. 56—63; Z. Székely, op. cit., pp 191—193. 21 N. Vlassa, op. cit., pp. 28—32; О contribute la problema epocii scitice in Transilvania: cimitirul de la Cipäu-„Garä“ in Studii si Comunicäri (—Apulum) IIII, pp. 31—34; I. H. Cri$an, Säpäturi $i sondaje in valea mijlocie a Muresului, in ActaMN, II, pp. 42—52; N. Vlassa, M. Russu, D. Protase, K. Horedt, Säpäturile arheologice de la Iernut, in ActaMN, III, pp. 407—409; K. Horedt, Säpäturile de la Moresti, in Materiale, V, pp. 86—86. 22 N. Vlassa, Cercetärile arheologice..., pp. 24—25; I. Glodariu §i M. Cimpeanu, Depozitul de unelte agricole de la Dedrad (r. Reghin) in SCIV, 17, 1966, 1, p. 19—32; §antierul „Asezäri slave in regiunile Mure? si Cluj“, in SCIV, III, 1952, pp. 327—328. 28 О excep(ie de la aceastä stare de lucruri о face doar „pandativul de aur de tipul verigilor prelungite in partea superioarä printr-o piaca avind mai multe gäuri, gäsit la Tirgu Mure?“, incadrat de D. Popescu in cultura Bodrogkeresztur (Cf., Asupra unor tezaure de aur din epoca bronzului, in SCIV, XIII, 1962, 2, p. 400). 24 I. Glodariu $i M. Cimpeanu, op. cit., pp. 19—32; V. Lazär, loc. cit. 25 Santierul „Asezäri slave in regiunile Mures si Cluj“, in SCIV, III, 1952, p. 327—328. 28 Z. Székely, Cercetäri arheologice..., p. 189.
