Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Ştiinţele naturii
3 STUDIUL ORNITOCENOLOGIC AL CIMITIRULUI REFORMAT 87 — Specie caracteristicä a aspectului prezentá in aspectui cercetat cu cel pudin 80% (F), indiferent de numärul indivizilor. — Specie insofitoare, intilnitä in unele aspecte sau in cursul anului mai mult sau mai pudin regulat. — Spécii rare, gäsite rar, accidental, sau cele care nu au satisfäcut cerindele altor categorii. Dintre cele 81 de spécii observate pe térén fase spécii pót fi considerate ca spécii constant dominante. PARUS MAJOR. Se gäsesc pe teritoriu intr-un numár destul de maré in tot cursul anului. Cuiburile au fost gäsite in majoritatea cazurilor in scorburile pomilor fructiferi, cu diametrul orificiului mai mic care nu a permis intrarea vróbiilor. Cuiburile le-am intilnit fi in grádinile invecinate. Terenul a fost folosit mai ales ca loc de hránire, frecventat insä fi in caz de pericol ca loc de refugiu. Numärul lor total a culminat in aspectui III. cind probabil fi din pádurea de stejar aflat la cca. 3 km distanfa, au venit aici unele exemplare. PARUS COERULEUS. Se gäsefte constant pe teritoriu, deoarece gásefte locuri potrivite de cuibärit fi de hränit. Numärul total al speciei nu e afa de ridicat ca la specia precedentä, dar este prezentá cu un procent de 100% (F) din numärul observatiilor. Aceastá specie am intilnit-o de mai multe ori amestecatä cu celelalte Paridae, cu Parus major fi Parus palustris. Indivizii au fost observari in cäutarea hranei mai ales la nivelul coroanei copacilor fi foarte rar pe pámint, lucru care a fost de multe ori observat la Parus major fi Parus palustris. Am constatat о mare agresivitate a speciei fatä de celelalte pásári din jurul cuibului. PARUS PALUSTRIS. Cuibárefte intr-un numár mai mic pe teritoriul cercetat dar apare ca specie caracteristic dominantá in aspectele II., III., fi IV. Numärul lor create in aspectui II. cu puii zburadi fi culmina cu aspectui III. datoritá indivizilor veniti din pádurile din imprejurimi. Hrana о cauta pe teritoriul cercetat. Componenda hranei in perioada cresterii puilor este aproape in exclusivitate de naturä animalierä. In lunile de toamnä fi de iarnä consumá fi hranä de naturä vegetáló. Dupä observabile noastre consortia cu predilecdie semintele plantelor Salvia splendens. PASSER DOMESTICUS - PASSER MONTANUS. Aceste douá spécii sínt tratate impreuná nu numai din cauza biologiei lor asemänätoare, ci fi datoritá faptului cá ele au fost observate impreuná In majoritatea cazurilor. Prezenda lor pe terenul cercetat se datorefte gospodäriei familiare aflate pe teritoriul cimitirului. Un rol trofic insemnat au jucat aici fi casele invecinate, mai cu seamä acele douä, in care s-au ocupat cu crefterea gäinilor. Aceste douä spécii au profitat de orice ocazie de cuibärit, incepind cu scorburile potrivite fi pinä la cräpäturile criptelor fi a zidurilor. Datoritä acestui fapt prezenda lor pe teritoriu, din punct de vedere nidobiologic, poate fi consideratä däunätoare, ocupind locurile de cuibärit ale altor spécii. CARDUELIS CARDUELIS. Numärul exemplarelor pe teritoriu era foarte ridicat, datoritä faptului cä, copacii mari asigurau locuri prielnice de cuibärit.
