Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)

Muzeologie

3 EXPOZITIA PERMANENTÄ A MUZEULUI DIN TG.-MURE$ 595 referire la construirea cetarii, statistica demograficá din 1784 $i altele. Cul­tura feudalismului timpuriu este ilustratá prin fotografii: Evangheliarul de la Ri$nov, poarta sudicá a catedralei romanice de la Alba lulia, miniatura reprezentind construirea catedralei de la Oradea dupá Chronicon Pictum Vindobonense. Unele personalitati, localitáti, ramuri de producte sau eve­­nimente apai pe facsimile realizate dupá gravuri contemporane. Astfel apar: muncile agricole, un fierar ;i un dogar din secolul al XV-lea; perce­­perea dárilor in secolul al XV-lea, din „Speculum humani vitae“" de Rode­­ricus Zamorensis; executia lui Dózsa György din cronica lui Taurinus; láncú de Hunedoara; Sighi$oara $i Gurghiu, vázute de Giovanni Morando Vis­conti; bucátárie nobiliarä $i plutáritul din „Orbis pictus" de Comenius etc. Näzuinjele $i lupta comunä a poporului román $i a nationalitátilor con­­locuitoare sínt documentate prin cronica lui Gáspár Heltai despre bátália de pe Cimpia Plinii din 1479, faptele cápitanilor románi din ráscoala con­­dusá de Fr. Rákóczi al ll-lea, dispozi{iile lui N. Bálcescu cátre A. Treboniu Laurian privind colaborarea cu ungurii, manifestul lui Bem in limba ro­­máná, acordul de la Seghedin, tragerea la ráspundere a románilor tirgu­­mure^eni de cátre administratio Bach pentru participarea lor la revolutia din 1848 ji altele. Cultura judetului este oglinditá prin portretele intelec­­tualilor Gheorghe §incai, Petru Maior, cei dói Bolyai $i Aranka György ca­re in operele ?i názuinfele lor erau purtátorii deosebiti ai iluminismului din secolele al XVIII-lea $i al XlX-lea. Textele sínt concise $i u?or lizibile. Ele dau о scurtá caracterizare a epocii, a culturii sau a complexului de materiale, prezintá citate, determiná $i explicá pe scurt anumite piese. in a doua parte a prezentärii expozitiei noastre ne vom ocupa de teh­­nologia ei. Aceastá muncá complexá $i multilateralá de obicei este efectua­­tá de intreprinderea „Decorativa" din Capitalá. Trebuie sá mentionám de la bún inceput cá expozitia muzeului din Tirgu-Mure$ nu a fost realizatá de aceastá intreprindere. Nu numai tematica ?i textele au fost redactate de muzeografi, ci intregul proiect tehnic $i artistic, realizindu-se chiar $i о buná parte a executiei, cealaltá parte fiind executatá de intreprinderi din localitate. imbinarea armonioasá a mobilierului $i a materialului comple­menter (metale, lemn, sticlá, textile, rá$ini sintetice) cu spatiul dat ?i cu lumina bine dozatá a asigurat solutii tehnice de un nivel inait. Majorita­­tea mobilierului, о parte din lucrárile de sticlárie, precum $i lucrárile din rá?ini sintetice au fost rezolvate de muzeu la un nivel care uneori depá­­$e?te calitatea produselor intreprinderilor si cooperativelor mejtejugáre^ti. Definitivarea solutiilor tehnice a consumat multá energie, múlt timp $i multá räbdare. Aproape toate solubile de detaliu au fost realizate mai intii in má­­rime naturalá, experimentind comportarea elementelor. Trebuiau experi­­mentate atit culoarea perefilor ji textilelor, elementele metalice $i de lemn ale mobilierului, cit $i corpurile de iluminat pentru a putea ajunge la solu­ble cele mai corespunzátoare. Crearea interiorului nu a provocat greutá^i. Sálile spafioase, avind о jlumina{ie lateralá, au asigurat condifii prielnice. In interiorul cládirii mu-

Next

/
Thumbnails
Contents