Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)

Muzeologie

EXPOZIJIA PERMANENTÄ DE ISTORIE A MUZEULUI JUDEJEAN

DIN TIRGU-MURE$

Dr. PAUL DRAGOMAN

In august 1968 a avut loc vernisajul expozéiéi permanente de istorie. reorganizatä, a Muzeului judetean, in cládirea din strada Horia. Lucräriie de reorganizare care au durat un an au cuprins cinci sáli fi casa scärilor. cu о suprafata de 532 mp. Cele 4.500 de exponate reprezintá aproximativ a

13-a parte a patrimoniului cu caracter istorie pe care M posedä muzeul. Astfel spa^iul disponibil a fácut posibilá expunerea numai a unei párti modeste a materialelor tridimensionale, fiind siliti sá renuntám cu desävirfire la prezentarea materialului de istorie moderná fi contemporanä.

Expozitia reflectá istoricul judetului Mure? de la comuna primitivä piná la destrámarea orinduirii feudale, mai precis piná la infringerea revolufiei burghezo-democratice de la 1848, inclusiv. Din punct de vedere tematic fi cronologic expozitia oglindefte istoricul judetului in contextui istoriei patriei. Matériáiul arheologic tipic fi cel caracteristic pentru feudalism este subliniat fi coroborat cu documente de epocá. Stráduinta de-a ilustra realitátile istorice locale a imprumutat expozéiéi citeva trásáturi specifice. Lipsefte astfel paleoliticul, ceea ce denotá cá nu au fost descoperite piná in prezent pe teritoriul judetului urmele omului din aceastá epocá. Colonizarea secuilor fi safilor este ilustratá prin cronica lui Simon de Kéza, respectiv prin scrisoarea de privilegii a cavalerilor teutoni din 1224. Maghiarii fi safii au devenit factori ai dezvoltärii istorice aläturi de románi de pe aceste meleaguri.

Amplasarea in spatiu a expozéiéi este proportionatá, cele cinci sáli adápostind matériáiul arheologic fi cel feudal in ргорофе de 50-50%. Citeva piese, respectiv complexe ale expozéiéi sint caracteristice pentru profilul muzeului nostru. Astfef, cuptorul apartinind culturii neolitice Crif, scos ,,in situ" de lingá biserica din cetate, marcheazá limitele cele mai indepártate in timp ale afezárilor omenefti din aceastá zoná. Nucleul fi lamele de silex despicate din el, apartinind culturii Decea Murefului se evidentiazá atit prin frumusefea, cit fi prin dimensiunile lor (fig. 1). Depozitele de bronzuri de la Suseni, respectiv Band—Valea Rece sint complexe bine cunoscute ale expozéiéi. Este impunätoare cantitatea fi varietatea lor. Pe lingá armele caracteristice epocii tirzii a bronzului, ca: sábii, cotare,

virfuri de lance se gäsesc brátári fi torquesuri, catarame fi fibule de diferite márimi ornamentate cu incizii. Dintre toate acestea trebuie sá relevám fibula cu pandantive de la Suseni care, iTustrind un simt artistic dezvoltat al creatorului ar putea fi mindria oricärui muzeu din farä (fig. 2). Inventa-38 — Studii fi materiale, vol. Ill—IV