Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
582 Dr. SONERIU ION 10 ca cu — 20%o, Bahnea cu — 17,4%o), 6 in Cimpia Transilvaniei (Che^ani cu — 15,9%o, Papiu Marian cu - 17,5°/oo. $áulia cu - 16,5%o, Mihe?ul de Cimpie cu - 15,9%o, Riciu cu - 15,6%o, Voivodeni cu - 15,7%o. Valori cuprinse intre -20%o ?i -25%o s-au inregistrat la4comune din Cimpia Transilvaniei (Fárágäu cu — 24,5%o. $incai cu - 20,8%o, Pogäceaua cu — 23,2%o, Iclänzel cu — 24,8%o) ?i la 1 comuná din Podi?ul Tirnavelor (Ajinti? cu —21 %o)- Valori mai mici de — 25%o s-au inregistrat in Cimpia Transilvaniei la Täureni (-25,5%o) ?i Cozma (—31,7%o), iar in Podi?ul Tirnavelor la Vii?oara (—32,1%o). Comparativ, pe zone naturale, cele mai accentuate sporuri migratorii negative se semnaleazá in Cimpia Transilvaniei, unde se contureaza о zona compacta, iocluzind 16 comune, cu valori mai mici de -10%o, urmeazá apoi Podi?ul Tirnavelor, in special interfluvial major dintre Tirnave (sectorul Bahnea—Vetca), bazinul mijlociu ?i superior al Nirajului etc. Pe medii socialgeografice sporul migratoriu a fost pozitív la ora?e (in medie +7,1%o) ?i la comunele suburbane (in medie +10,3%o) ?i negativ in mediul rural (in medie —8,6%0). Sporul total sau general, rezultat din sporul natural ?i cel migratoriu, pe intreg judeful a fost pozitív inregistrind in medie 11,1 %o, iar pe ora?e ?i comune (fig. 1 d) a variat intre 52,7%o (comuna suburbanä Sincraiu de Mure?) ?i -25,9%o (comuna Vii?oara), inregistrind valori pozitive la toate cele 6 ora?e, la toate cele 5 comune suburbane ?i la 62 comune rurale (adicá la 72% din numärul total al comunelor rurale din judef); asta inseamnä cá la majoritatea comunelor rurale sporul migratoriu negativ este compensat prin sporul natural pozitív. Cele mai mari valori ale sporului total — in general peste 15%o — s-au inregistrat la ora?e (Sighi?oara 22,9%o, Tg.-Mure? 20,3%o, Reghin 21,5%o, Tirnäveni 17,4%o. Ludu? 16,9%o, Sovata 16,7%o) ?i la comunele suburbane (Sincraiu de Mure? 52,7%, Criste?ti 49%o. Singeorgiu de Mure? 25,5%o, Sintana de Mure? 16,7%o, Albe?ti 16,1%o), in timp ce dintre comunele rurale numai 3 depä?esc aceastä valoare (Petelea 24,5%o, Gorne?ti 16,5%o ?i Zaul de Cimpie 15,2%o). Sporuri totale moderate, de 5—15%o, s-au inregistrat la 32 comune rurale (adicä la 37% din numärul total al comunelor rurale), din care 6 situate in zona montanä (lbäne?tir Hodac, Lunca Bradului, Vätava, Deda, Ru?ii Mun(i), 9 in zona dealurilor premontane (Aluni?, Bato?, Suseni, Ideciu de Sus, Solovästru, Gurghiu, Värgata, Miercurea Nirajului, Singeorgiu de Pädure), 7 in Podi?ul Tirnavelor (Saschiz, Zagär, Bägaciu, Adämu?, Cucerdea, Cräciune?ti, Livezeni), 6 in Cimpia Transilvaniei (Särma?, Cräe?ti, Ceua?u de Cimpie, Pänet, Band, Grebeni?) ?i 4 in culoarul larg al Mure?ului dintre Tg.-Mure? ?i Ludu? (Ungheni, Sinpaul, lernut, Bogota de Mure?). Sporuri totale mai reduse, de 0—5%o, au fost inregistrate la 28 comune rurale (adicä la 32% din numärul lor total), din care 8 situate in zona dealurilor premontane (Brincovene?ti, Lunca, Beica de Jos, Hodo?a, Eremitul, Neaua, Gäle?ti, Ernei), 7 in Podi?ul Tirnavelor (Vinätori, Dane?, Nade?, Bäläu?eri, Acä(ari, Mica, Gäne?ti), 10 in Cimpia Transilvaniei (Singer, Täureni, Valea Largä, $äulia, Mihe?u de Cimpie, Pogäceaua, Simpetru de Cimpie, Riciu, Bála, Glodeni, Breaza) ?i 1 in culoarul Mure?ului (Cuci). in ce prive?te sporurile totale negative, eie au
